Doina Todea, pneumolog în cadrul Clinicii de Pneumoftiziologie "Leon
Daniello" din Cluj-Napoca, susţine că o treime din accidentele rutiere
sunt cauzate de pacienţi care suferă de o formă a SAS, iar
probabilitatea ca un bonav de SAS să cauzeze un astfel de incident la
volan este cu 2-7% mai ridicată decât în cazul unor persoane sănătoase.
"Ne-am bucura dacă înainte de obţinerea permisului testarea pentru SAS
să fie inclusă în examinările anterioare. (...) Cam
o treime din accidentele rutiere se datorează unor asemenea pacienţi", a afirmat Doina Todea.
O diagnosticare cu SAS durează o noapte, iar pacientului i se montează
un aparat de mărimea unui aparat de măsurare a tensiunii. Acesta aparat
colectează sforăiturile, gradul de oxigenare, frecvenţa cardiacă, iar
aceste date oferă pneumologilor posibilitatea de a diagnostica
pacientul şi de a determina gradul de severitate al bolii. Nu toţi
bolnavii necesită montarea aparatului, deoarece, după triaj, se poate determina dacă
pacientul este sau nu suspect de apnee.
Todea susţine că pacientul tipic diagnosticat cu SAS este o persoană de
sex masculin, vârstă medie, supraponderal, cu gât scurt şi gros, cu
somnolenţă accentuată, care sforăie. "Acest sindrom apare mai frecvent
la persoanele obeze. Colaborăm cu Centrul de Nutriţie şi Boli
Metabolice, iar serviciile ORL ne trimit pacienţi, tocmai pentru că
sforăitul patologic este un simptom. Pacienţii care suferă de SAS au şi
o serie de suferinţe cardiologice", a mai afirmat pneumologul clujean.
Clinica de Pneumoftiziologie "Leon Daniello" din Cluj-Napoca
diagnostichează pacienţi cu SAS de trei ani, are două aparate de
diagnosticare şi 460 de persoane în evidenţă, însă Todea susţine că
majoritatea bolnavilor nu vin la medic decât atunci când e destul de
târziu. Diagnosticarea cu SAS se mai face în centrele din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara.