"Pentru a respecta memorandumul convenit cu FMI, numărul angajaţilor de
la stat ar trebui să scadă cu 5-6 procente în fiecare an până în 2011.
O altă variantă ar fi ca salariile să scadă, însă nu cred că va fi
nimeni de acord cu cea de-a doua variantă", au precizat
reprezentanţii Guvernului.
"Numărul bugetarilor trebuie redus
treptat cu câte 60.000-70.000 de persoane în fiecare an, pentru a
ajunge la un raport corect între cei care lucrează în privat şi cei
care sunt angajaţi la stat", au adăugat sursele menţionate.
Reprezentanţii Guvernului au precizat în cazul în
care nu se vor face disponibilizări în acest an, "va trebui ca în 2010
şi 2011 să se găsească soluţii pentru a reduce numărul angajaţilor din
sectorul bugetar cu circa 200.000".
Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu Fondul Monetar
Internaţional (FMI) prevede scăderea ponderii cheltuielilor cu
salariile în bugetul de stat de la 8,6% din produsul intern brut
(PIB) în 2008 până la 7,8% din PIB în acest an, 7,2% în 2010 şi 6,7%
din PIB în 2011.
Sursele citate afirmă că reducerile de personal din sistemul public nu
pot fi evitate, chiar dacă ar putea fi amânate în cursul acestui an.
"De redus, sigur se vor reduce. Trebui să ne încadrăm în ce am convenit
cu FMI, pentru că altfel nu ne vor da banii. Trebuie creat un sistem
nou de evaluare a angajaţilor din sistem, prin introducerea unor
examene anuale sau semestriale, astfel încât să rămână angajaţi la
stat doar cei mai buni", au explicat oficialii
guvernamentali.
Reprezentanţii Guvernului susţin că există bani şi variante pentru ca
angajaţii de la stat să poată fi asimilaţi de mediul privat, însă se
confruntă cu o mare rezistenţă a sindicatelor, care nu vor să audă de
disponibilizări.
Pe de altă parte, reprezentanţii Executivului susţin că este loc pentru reduceri de personal în sistemul public, în condiţiile în care informatizarea, de exemplu, reduce nevoia de personal. Există, de altfel, o mare rezistenţă în rândul angajaţilor din sectorul public faţă de noua tehnologie, mai spun oficialii guvernamentali. "Ei ştiu că dacă românii şi-ar plăti toate taxele prin internet îşi vor pierde locurile de muncă. Există interese ca investiţiile făcute în modernizarea reţelelor de calculatoare, spre exemplu, să fie inutile", au menţionat aceştia.
