Cotidianul elveţian Le Temps titrează în ediţia online "Herta Müller, alegerea politică a unui scriitor politic", notând că, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi la tot atâta timp de la sfârşitul teribil al epocii Ceuşescu, premiul Nobel pentru literatură recompensează o germanofonă de origine română.
Britanicii de la The Guardian precizează că Herta Müller este a 12-a femeie care câştigă Nobelul şi se întreabă dacă membrii comitetului ce decide câştigătorul nu au făcut cumva o practică din a favoriza europenii.
Francezii de la The Point dau titlul "Germanca Herta Müller, premiul Nobel pentru literatură 2009", în timp ce Le Parisien scrie despre scriitoarea de origine română ca fiind "laureata surpriză a premiului Nobel" pentru literatură de anul acesta.
Peste Ocean, în SUA, revista Time se declară, la rândul său, surprinsă de alegerea comitetului Nobel, în timp ce publicaţia specializată în cultură şi divertisment Entertainment Weekly se arată aproape dezamăgită, reclamând că a fost ales un scriitor "virtual necunoscut".
În Canada, în schimb, tonul relatărilor este axat mai mult pe informaţie şi, implicit, pe argumentele ce au stat la baza alegerii comitetului Nobel. "Scriitoarea Herta Müller, născută în România, care a radiografiat greutăţile şi umilinţele regimului brutal al lui Nicolae Ceauşescu, a câştigat premiul Nobel pentru literatură pentru că a schiţat un peisaj al dezrădăcinării cu concizia poeziei şi obiectivitatea prozei", consemnează Montreal Gazette.
Presa din patria de adopţie a Hertei Müller remarcă la unison performanţa scriitoarei. Spaţii importante îi dedică, astfel, chiar şi tabloidul Bild, care titrează: "Premiul Nobel pentru literatură merge la Herta Müller, după ce, cu o zi înainte, aceasta declarase nu cred că voi câştiga".