"Imunitatea în sensul clar, dacă vreţi, şi al
efectivităţii aplicării trebuie să vizeze numai votul şi declaraţiile
politice. În realitate, vorbim de un raport al Comisiei Europene care,
iată, dedică un capitol întreg ingerinţei, dacă vreţi, a Parlamentului
în actul de justiţie prin blocajele efectuate de-a lungul timpului", a
spus Anastase.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a recunoscut că
iniţierea dezbaterii privind imunitatea penală a demnitarilor
echivalează cu începerea discuţiilor despre revizuirea Constituţiei.
"Până acum s-a vorbit mult despre ce înseamnă nevoia, până la urmă, de
modificare a legii răspunderii ministeriale pe imunitate dar presupune
şi o implicare în revizuirea Constituţiei.
Aspectele constituţionale
trebuie deasemenea luate în discuţie şi, iată, este un argument în plus
pentru a ne implica, fiecare parlamentar, dar, am spus eu în cadrul
grupului, în primul rând grupul parlamentar al Partidului Democrat
Liberal, cu toată forţa şi responsabilitatea în revizuirea
Constituţiei", a spus Anastase.
Întrebată dacă are şi acordul partenerilor din coaliţia majoritară
pentru astfel de modificări, dat fiind că procurorii au cerut, în
cursul anului trecut, acordul Parlamentului pentru reprezentanţi ai
PSD şi PC, Roberta Anastase a spus că pentru început dezbaterile vor fi
în cadrul PDL şi apoi vor fi extinse la PSD şi la celelalte partide.
"Aici nu discutăm cazuri, aici nu discutăm nume, aici discutăm despre o
procedură şi despre, până la urmă, exigenţele şi lucrurile asumate de
noi în raport cu Uniunea Europeană, ca membri ai Uniunii Europene şi
era şi firesc ca prima discuţie s-o avem în interiorul grupului
parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi fără îndoială aceste
discuţii trebuie să aibă în primul rând în cadrul parteneriatului pe
care îl avem cu Partidul Social Democrat dar, de ce nu, împreună cu
toate grupurile parlamentare, pentru că trebuie să vorbim de o asumare,
până la urmă, a tuturor parlamentarilor a acestui demers", a declarat
Anastase.
Articolul 72 alin 2 din Constituţie prevede că "deputaţii şi senatorii
pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea
mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără
încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor".
Totodată, art. 109 alin 2 prevede că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor", iar prin legea responsabilităţii guvernamentale, această formă de imunitate s-a extins şi la foştii miniştri.