La
capitolul "Corupţia Guvernului şi transparenţa", raportul
american menţionează că legislaţia anticorupţie nu este implementată
eficient, iar România este supusă unui mecanism special al Comisiei
Europene de monitorizare regulată a progreselor făcute pentru
reformarea justiţiei.
"Reacţia ineficientă a autorităţilor în ceea ce priveşte corupţia a rămas în centrul criticilor publicului şi în centrul atenţiei dezbaterilor politice şi mediatice. ONG-urile şi presa au continuat să semnaleze faptul că niciunul dintre cazurile majore de corupţie la nivel înalt nu au avut ca rezultat sentinţe care prevedeau închisoarea. Au existat anumite condamnări pentru corupţie ale unor oficiali mai puţin importanţi, iar Comisia Europeană a subliniat în raportul pe justiţie din iulie că sentinţele judiciare sunt lipsite de consistenţă şi prea blânde. În plus, potrivit CE, Parlamentul nu este ferm angajat în eliminarea corupţiei la nivel înalt şi au existat eforturi de a slăbi codurile de procedură penală, parlamentarii cerând ca suspecţii să fie notificaţi că sunt interceptaţi sau urmăriţi", arată raportul.
Citând în continuare din raportul Comisiei Europene, Departamentul de
Stat arată că sistemul prin care populaţia poate semnala cazuri de
corupţie nu a fost accesibil şi nici inteligibil, iar implementarea
măsurilor de protecţie pentru cei care denunţă acte de corupţie a fost
deficitară.
În plus, potrivit documentului, s-au făcut progrese mult prea mici în cele zece cazuri de corupţie care implică foşti miniştri, din cauza deciziei fostului parlament de a bloca investigaţiile şi din cauza faptului că acele cazuri au fost suspendate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Condiţiile din închisori au rămas în continuare dure şi nu au îndeplinit standardele internaţionale, dar autorităţile au îmbunătăţit condiţiile în unele închisori, mai observă Departamentul de Stat.
Impunitatea poliţiei a rămas o problemă, constată raportul. Plângerile privind comportamentul inadecvat al poliţiştilor au fost gestionate de o comisie disciplinară internă a unităţilor unde lucrau cei reclamaţi. În timpul anului, au existat 54 de dosare penale împotriva ofiţerilor de poliţie, dintre care 44 pentru mită şi trafic de influenţă, iar zece pentru abuz în serviciu.
Reforma poliţiei a continuat în timpul anului, iar Guvernul a oferit poliţiştilor, cu sprijinul agenţiilor străine de implementare a legii, antrenamente şi cursuri despre dreptruile omului şi tratamentul suspecţilor.
Raportul constată că nu au fost semnalate cazuri de violenţă socială
împotriva romilor, dar atrage atenţia că 1,5% din populaţia romă nu are
certificat de naştere, iar între 1,9 şi 6 procente nu au cărţi de
identitate.
