„Cedarea la șantajului lui Orban, așa cum s-a întâmplat în decembrie, este o practică care trebuie să înceteze chiar acum", a declarat eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt (Renew Europe, centriști și liberali), transmite France Presse preluată de HotNews.ro.
Pe 13 decembrie, înaintea summitului celor 27 la care liderul naționalist maghiar amenința să îl ameninţă că se va opune lansării negocierilor de aderare cu Ucraina, executivul european a anunțase deblocarea a 10,2 miliarde de euro din fondurile europene înghețate anterior pentru Budapesta.
Summitul a dus în cele din urmă la deschiderea negocierilor de aderare cu Kievul, în pofida opoziției verbale a liderului maghiar, care a părăsit sala de ședințe în momentul în care s-a luat decizia. Premierul ungar s-a opus prin veto plății unui ajutor de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani pentru această țara devastată de război.
În acest context extrem de delicat se așteaptă organizarea unui nou summit crucial. Evenimentul a fost programat pentru data de 1 februarie iar scopul său este acela de a încerca să se ajungă la un compromis.
Și, ca la fiecare summit care se apropie, nimeni nu știe cu siguranță ce poziție va adopta în cele din urmă Viktor Orban.
„Europa nu este un bancomat. Nu poți să ceri fonduri europene și să ignori valorile democratice și statul de drept", a declarat eurodeputata italiană Elisabetta Gualmini (Socialiști și Democrați), acuzând că Orban, „prietenul lui Vladimir Putin", ia „Europa ostatică la fiecare moment istoric de cotitură".
„Viktor Orban atacă minoritățile, desființează libertatea presei și independența justiției. El slăbește Europa și o împiedică să acționeze", a spus și copreședintele grupului Verzilor germani, Terry Reintke.
Parlamentul European contraatacă cu un apel la Curtea de Justiție
Membrii principalelor grupuri din Parlamentul European au convenit marți asupra unui proiect de rezoluție, care urmează să fie votat joi, deschizând calea unui apel la Curtea de Justiție a UE împotriva deciziei Comisiei de a debloca fondurile pentru Ungaria.
Textul solicită, de asemenea, statelor membre să continue o procedură inițiată în 2018 împotriva Ungariei pentru încălcări ale statului de drept, care ar putea duce, teoretic, la suspendarea drepturilor de vot ale țării la reuniunile europene.
Luând cuvântul în fața aleșilor, Ursula von der Leyen a justificat decizia luată în decembrie de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Comisie pentru a consolida independența sistemului său judiciar.
