"Considerăm că este necesară o pronunţare din partea CCR pentru că existenţa unei propuneri de premier care este sprijinită de o majoritate parlamentrară, după opinia mea, trebuie să-l determine pe preşedinte, indiferent cum îl cheamă pe acesta, să nominalizeze ca premier desemnat propunerea respectivă", a susţinut prim-vicepreşedintele PNL.
Întrebat care este strategia liberalilor după moţiunea de cenzură, Orban a răspuns că, dacă va trece, se va încerca construirea unei majorităţi parlamentare în jurul propunerii PNL de premier independent, "astfel încât preşedintele României să înţeleagă că este obligat să accepte această soluţie pentru a rezolva criza politică şi guvernamentală". De altfel, liberalii se anunţă decişi să nu susţină o eventuală propunere a PSD pentru postul de premier, ci pe cea proprie.
Deşi nu a fost confirmat oficial, surse liberale spun că este vorba despre Klaus Johannis, care a fost votat în unanimitate drept propunerea pe care PNL o va susţine pentru funcţia de prim-ministru.
Potrivit Constituţiei, preşedintele este cel care desemnează premierul. Astfel, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, iar la alt articol, Legea fundamentală mai arată că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Acesta, mai spune Constituţia, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
CCR şi-a declinat competenţa şi a respins sesizarea PD-L în legătură cu semnatarii moţiunii de cenzură.
