Parchetul a făcut recurs la decizia Tribunalul Argeş, care a înlocuit, joi, măsura arestării preventive a omului de afaceri Csibi Istvan cu obligarea de a nu părăsi ţara, în dosarul său privind infracţiunea de înşelăciune, în care sunt 25 de inculpaţi.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în luna martie a acestui an strămutarea dosarului lui Csibi Istvan de la Tribunalul Bucureşti la instanţa argeşeană.
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus, la data de 11 februarie 2008, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Csibi Istvan, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, la spălare de bani şi la fals în înscrisuri sub semnătură privată, participaţie improprie la săvârşirea infracţiunilor de folosirea la autoritatea vamală de acte falsificate, precum şi a infracţiunii de spălare de bani.
Potrivit unui comunicat remis la începutul anului trecut, anchetatorii au reţinut că, în calitate de fondator şi conducător al unui grup de criminalitate organizată ce şi-a desfăşurat activitatea infracţională în perioada 1998 – 2004, inculpatul i-a determinat pe membrii asociaţi, desemnaţi administratori la societăţile producătoare de băuturi alcoolice, respectiv la societăţile satelit din grupul „Neptun”, ca prin efectuarea de plăţi ce nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale să delapideze din gestiune firmelor controlate peste 307 miliarde lei vechi.
Totodată, în calitate de conducător al grupului infracţional organizat, Istvan i-ar fi determinat pe unii dintre apropiaţii săi ca, prin punerea în executare a unor circuite de spălare de bani imaginate de unul dintre apropiaţi Gzula Kovacs, să faciliteze realizarea unui circuit fictiv al banilor decontaţi necuvenit de la bugetul de stat cu titlu de accize şi TVA, precum şi a celor încasaţi din vânzarea băuturilor alcoolice obţinute la negru în cuantum de aproape 520 de miliarde lei vechi , întreaga sumă ajungând, în final, la Istvan.
Anchetatorii au mai constatat că, după întocmirea în numele şi pe seama SC Neptun Impex SA a unor contracte fictive având ca obiect achiziţionarea în sistem leasing a unui număr de 40 de vehicule de la două societăţi fantomă din Marea Britanie şi predarea acestora reprezentantului legal al utilizatorului societăţii, Csibi Istvan a determinat săvârşirea fără vinovăţie de către administrator a infracţiunii de folosire la autoritatea vamală a unor documente comerciale falsificate.Astfel, Istvan a determinat inducerea în eroare a funcţionarilor vamali care, prin aplicarea unui alt regim decât cel legal datorat de importatorul direct, au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 14,6 miliarde de lei vechi.
Probele administrate relevă faptul că omul de afaceri ar fi impus unor administratori de firme controlate de el însuşi încasarea cu titlu de împrumut nejustificat economic a unor sume de bani, determinându-i pe aceştia să-i acorde cu titlu de dobândă peste 9,5 miliarde de lei vechi, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 2,4 miliarde de lei vechi, reprezentând impozitul de profit de la a cărui plată firmele respective au fost sustrase, urmare diminuării profitului impozabil cu suma respectivă de bani.
Referitor la vehiculele importate de SC Neptun Impex SA, anchetatorii au reţinut că acestea au fost achitate la producător cu bani cash, reprezentând bani negri scoşi ilegal din ţară, în numerar, şi au fost introduse în ţară ca importate în sistem leasing, sistem sub paravanul căruia s-au efectuat, ulterior, plăţi aparent legale din contul societăţilor importatoare în contul societăţilor de leasing fantomă.
Banii astfel externalizaţi s-au întors în contul personal al omului de afaceri, cu titlu de contravaloare a unui pachet de 16.000 acţiuni dobândite la societatea Hamerock Bau, suma totală spălată prin acest procedeu fiind de peste 140 miliarde de lei vechi (echivalentul a 4 milioane euro).
Omul de afaceri harghitean Csibi Istvan rămâne în arest
