Oamenii de ştiinţă suspectau de mult că Pământul şi vecinii săi au fost loviţi de zeci de mii de comete în timpul unui eveninement cunoscut drept "Marele Bombardament". Acest fenoment a desfigurat Luna, lăsând în urmă cratere uriaşe care sunt vizibile şi astăzi, dar era neclar dacă a fost vorba de asteroizi sau de comete.
O echipă condusă de Uffe Jorgensen, de la Institutul Niels Bohr din Danemarca, a ajuns la o concluzie surprinzătoare, bazându-se pe concentraţia iridiului în rocile antice: cometele sunt cele răspunzătoare pentru "Marele Bombardament". Cu toate acestea, încă se mai dezbate dacă Pământul avea deja apă la formarea Pământului, a afirmat Jorgensen.
Unii experţi spun să exista suficientă apă la momentul formării Pământului, în timp ce alţii susţin că aceasta s-ar fi evaporat din cauza temperaturilor ridicate.
"Este unul dintre acele subiecte care fac oamenii de ştiinţă să ajungă la bătaie", a mai spus Jorgensen. Echipa sa crede că Pământul timpuriu era prea fierbinte pentru a reţine mase mari de apă, dar la sfârşitul bombardamentului începuse să se răcească, permiţând astfel apei din comete să formeze primele mări.
"Am putea lua o gură din comete de câte ori bem apă" au scris autorii în studiul care va fi publicat în jurnalul ştiinţific Icarus.
Jorgensen şi colegii săi au ajuns la această concluzie după ce au măsurat nivelul de iridiu al unor roci din Groenlanda, unele dintre ele fiind cele mai vechi din lume.