Nouă persoane acuzate de furt de animale au fost reţinute în urma unor descinderii ale DIICOT în judeţele Iaşi şi Vaslui

Procurorii DIICOT au dispus începerea urmăriri penale a inculpaţii Mişu Gangal, Gabriel Viorel Gangal, Marius Laurenţiu Gangal, Corneliu Barzu, Dorinel Barzu, Iulian Rotaru, Vasile Aioniţoaiei, Ionuţ Ungureanu şi Gangal Florin, sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de constituire sau aderare la un grup în vederea comiterii de infracţiuni şi furt calificat cu consecinţe deosebit  de grave.

Cei nouă au fost reţinuţi şi vor fi prezentaţi Tribunalului Iaşi cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile.

În cursul dimineţii de 13.08.2009 au fost efectuate 18 percheziţii domiciliare. Din probele obţinute până acum de DIICOT, în perioada septembrie 2008 – august 2009, inculpaţii Gangal Mişu, Barzu Corneliu şi Barzu Dorinel au constituit o grupare care a săvârşit pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Neamţ şi Galaţi, peste 55 de furturi de animale mari (bovine, cabaline, ovine) şi atelaje, pe care ulterior le-a valorificat în târguri şi la diferite abatoare. La această grupare au mai aderat inculpaţii Gangal Gabi Viorel, Gangal Marius Laurenţiu, Rotaru Iulian, Aioniţoaie Vasile, Ungureanu Ionuţ, Gangal Florin, învinuiţii Aioniţoaie Constantin, Aioniţoaie Gheorghe-Florin, Vizitiu Petrică, David Raymond Richard, Cocîrlă Ionel, Alistar Alin, Vieru Daniel, precum şi alte persoane.

Din datele DIICOT, grupul era extrem de bine organizat, fiecare dintre membrii grupului având sarcini şi roluri bine determinate. Aceştia  stabileau data şi locul unde urmau "să acţioneze", iar după fixarea locului de întâlnire conspirat, se deplasau cu un autoturism sau cu motoscutere spre locaţia de unde urmau să sustragă animale sau bunuri. În mod obişnuit, la o singură acţiune, furau între 2 şi 5 animale pe care apoi le scoteau prin grădinile părţilor vătămate, le duceau în păduri sau  livezi părăsite, unde le legau de copaci. În situaţia în care se apropiau de ei persoane necunoscute, membrii grupării fie atacau pentru a-şi asigura fuga, fie abandonau animalele şi fugeau. În acest timp, unii dintre membrii grupării aşteptau să vadă dacă proprietarii animalelor sustrase anunţă poliţia şi dacă sunt sau nu urmăriţi de autorităţi. Când apreciau că sunt în siguranţă, luau animalele din locurile în care le lăsaseră şi le duceau la târguri sau abatoare pentru a le valorifica.

O altă modalitate de săvârşire a infracţiunilor consta în schimbarea animalelor furate astfel încât vânzarea la târguri să vizeze alte animale decât cele sustrase efectiv.

Prejudiciul estimat a fi produs în cauză se ridică la peste 200.000 de lei.