Concluziile acestuia arată că "jurisprudenţa sistemului judiciar
din România este contradictorie", iar "acuzaţii par să aibă
posibilitatea să abuzeze de dreptul lor la apărare, cauzând
întârzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonanţe de
urgenţă, practici şi reguli de implementare".
"Procesul e
politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru
reformă lipseşte deocamdată în România", spune proiectul de raport,
care explică, de altfel, că mecanismul de cooperare şi verificare a
intrat în al treilea an de existenţă, dar va continua până când toate
obiectivele de referinţă (benchmarks) vor fi îndeplinite.
Raportul critică lipsa unui consens şi lipsa unui angajament neechivoc
pentru reformă al întregii clase politice, astfel încât "progresul real
în interesul poporului român" nu are încă loc. "Există un risc real ca
hăţişul legislativ, regulile de implementare şi practicile care rezultă
din permanenta luptă dintre partide să-i facă pe cei interesaţi să
piardă din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat
de drept stabil", avertizează experţii Comisiei Europene.
"Progresele legate de calitatea sistemului judiciar şi de lupta
anticorupţie vor contribui în mod pozitiv la aderarea României la zona
Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontieră depinde de
încrederea reciprocă", se mai arată în raport, fiind pentru prima dată
când executivul european corelează cele două procese.
Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-şi
mărească transparenţa şi responsabilitatea, precum şi să publice
"decizii motivate".
Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de corupţie, i se
cere să adopte o lege care să permită continuarea proceselor când sunt
invocate excepţii de neconstituţionalitate.
niţial, partidele căzuseră de acord să voteze pentru, dar în final
legea a căzut, iar apoi fostul premier Adrian Năstase a invocat-o
într-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.
"Parlamentul încă pare să ezite şi nu ia deciziile necesare pentru a
sprijini eforturile executivului şi justiţiei în reformarea sistemului
judiciar şi eradicarea corupţiei", se arată în raport.
Raportul mai cere Parlamentului să "asigure aplicarea uniformă şi
rapidă a procedurii ce permite desfăşurarea de anchete penale în cazul
parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" şi să
asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticorupţie la
nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri".
Adoptarea celor două Coduri - penal şi civil - este un progres, dar
monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea
codurilor de procedură şi a legii de implementare, care nu trebuie să
modifice legea 78 ce stă la baza Direcţiei Naţionale Anticorupţie
(DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigaţiile
antcorupţie la nivel înalt şi baza de lucru pentru DNA. În pregătirea
adoptării finale a codurilor va fi important să se asigure că acest
cadru legal crucial nu este restricţionat", avertizează experţii CE.
"România a făcut o serie de paşi bineveniţi de la raportul Comisiei
Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reformă: a fost dat un
nou avânt care s-a materializat într-o serie de paşi pozitivi. Totuşi,
România încă se luptă cu moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi
cu faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost revizuite pe
deplin, ci luate din trecutul comunist", remarcă raportul Comisiei
Europene.
Documentul mai notează că "noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal,
scade pedepsele pentru corupţie, ceea ce e în contradicţie cu
eforturile de combatere a corupţiei de până acum".
DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de "investigaţii
non-partinice", CE respingând acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă
politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009
"a marcat un pas important în lupta anticorupţie", se mai arată în
partea politică a raportului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderaţie,
fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public şi să-şi
intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aspru criticată pentru
procedurile sale alambicate şi se trage un semnal de alarmă
privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei
instituţii. "Numirea noului preşedinte ÎCCJ în toamnă va prezenta
o ocazie pentru a demonstra angajamentul pentru reformarea,
modernizarea şi transparentizarea sistemului judiciar", se arată în
proiectul de raport.
În ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, CE apreciază faptul că aceasta şi-a început activitatea, precizând însă că nu poate fi evaluată, deoarece e încă la început.
Astfel, CE invită autorităţile române să aplice recomandările făcute şi spune că o să monitorizeze progresele făcute în 2010. "E nevoie de presiune continuă pentru a obţine rezultate, iar CE invită şi celelalte state membre să continue asistenţa oferită României şi să ajute la obţinerea de rezultate", se spune în raport.