De la Hunedoara, drumul duce în munte ca un ghem de ață deșirat. Și tot
urci, și ai impresia că vei ajunge numaidecât aproape de cer.
Indicatorul spre Lelese nu arată și distanța dintre tumultul orașului
și liniștea satului cu nume ciudat. Nici țipenie de om pe uliță. Toți
sunt la țarină, la Nedeia. O slujbă specială de sfințire a apei și de
blestem pentru dăunătorii pământului. Tot satul e îmbrăcat în straie de
pădureni - costumele tradiționale.
După slujbă, toată lumea merge acasă. Mai puțin turiștii fascinați de ineditul sărbătorii. Apoi, puțin după prânz, încet-încet, tușele se strâng pe la porți.
Costumul de pădureancă arată impecabil și te întrebi cum, la 78 de ani, a putut să-l apreteze așa.
Buna Maria are în picioare...teneși, că nu mai poate purta pantofii de
la costum, dar ce mai contează. La urma urmei, trebuie să fie vioaie
până seara, la bal. Vecina ei, Buna Iuca are 83 de ani și se ține
foarte bine
Cătălin e îmbrăcat în straie populare. Ar trebui un dicționar întreg ca să înțelegem ce=nseamnă fiecare
Iar fetele...Fetele sunt îmbrăcate cu straie de la bunici, dar îs tare mândre de ele. Bănuții de argint sunt foarte importanți. Ele știu să facă reclamă satului pentru turiștii care vor să vină la Lelese.
În zonă nu sunt pensiuni, dar casele oamenilor sunt deschise pentru
oricine. Așternutu-i curat, curtea plină de flori, iar masa se umple cu
bunătăți cât ai bate din palme. Nu sunt condiții de trei stele, dar
nimeni nu a plecat supărat de la Lelese. Iar preotul din sat e un bun
manager, pentru că știe foarte clar cu ce ofertă vine. Nimeni nu poate
să o refuze.
Iar petrecerile țin două zile la ei în sat, se laudă părintele. Cam așa
e, constatăm noi. Se face aproape 5 și satul prinde deodată viață.
Pădurencele și-au lăsat straiele și bănuții și au plecat la petrecut.
De-abia îi recunoaștem pe tineri care și-au lepădat leiberul, iar acum
horesc în straie moderne.