Potrivit propunerilor incluse în aşa-numitul Cod al Educaţiei, schimbările la preuniversitar ţin, în principal, de testările de la finalul ciclurilor de studii.
Trecerea de la gimnaziu la liceu se va
face tot pe baza repartizării computerizate şi a programelor de
consiliere profesională organizate de şcoli. La admiterea în liceu, se
va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII,
care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test
structurat după model european, care va deţine tot o pondere de 50% şi
care reprezintă, de fapt, noutatea adusă în locul tezelor unice. La
acest test, care va fi susţinut, în scris, în semestrul al doilea din
clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele cheie obţinute de elev,
prin întrebări din mai multe domenii. Testul va fi dat şi la
finalizarea ciclului primar, ca verificare înainte de gimnaziu, însă
nota astfel obţinută nu va conta ulterior la admitere.
În ceea
ce priveşte bacalaureatul, acesta va avea două etape. Pe parcursul
clasei a XII-a, vor fi evaluate, prin verificări orale, competenţele de
comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă. Tot în
timpul ultimului an de liceu, vor fi susţinute două examene de
verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului şi de limbi
moderne. Toate aceste evaluări din timpul anului şcolar sunt
eliminatorii.
La finalul clasei a XII-a, în cadrul bacalaureatului se vor susţine
trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat
în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă
obligatorie corespunzătoare profilului, matematică sau istorie, şi una
la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care
au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică,
biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie,
geografie, logică, psihologie şi filosofie.
Practic, probele orale de la bacalaureatul de până acum au fost
înlocuite cu evaluările din timpul anului şcolar şi, în plus, a fost
eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie
curriculară decât cea absolvită, unde mai mult de jumătate din
candidaţi alegeau proba la educaţie fizică.
Alte modificări prevăd ca învăţământul obligatoriu să aibă 11 clase,
incluzând grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajându-se să
generalizeze învăţământul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa
I dacă împlinesc vârsta de 6 ani în anul în care încep şcoala.
În ceea ce priveşte disciplina în şcoli, ministerul vrea
să înfiinţeze un Colegiu al profesorilor şi o Cartă a autonomiei
şcolare. Potrivit participanţilor la discuţiile despre noua lege a
învăţământului, Colegiul profesorilor va fi responsabil de analizarea
şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre
cadrele didactice, similar Colegiului Medicilor în domeniul sanitar,
iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele în care s-ar
propaga puterea instituţiilor de învăţământ, mai exact regulamentele de
ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii
şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor ce privesc şcoala.
Deocamdată, ministerul şi partenerii de dialog nu au stabilit în
detaliu care vor fi criteriile după care va funcţiona Colegiul
profesorilor, în ce limite se defineşte indisciplina şi nici care sunt
sancţiunile propuse pentru diferite abateri. Nici prevederile Cartei nu
au fost încă stabilite, toate acestea urmând să fie definitivate de
Ministerul Educaţiei.
O altă propunere venită în urma discuţiilor ministerului cu sindicatele
se referă la alegerea directorului de şcoală. Acesta va fi numit în
funcţie în urma unui concurs organizat de Consiliul de Administraţie al
unităţii de învăţământ, format 50% din cadre didactice şi 50% din
reprezentanţi ai Consiliului Local şi părinţi.
O problemă delicată în acest moment pare să fie predarea religiei în
şcoli. Ministrul Ecaterina Andronescu propune ca religia să fie inclusă
în programa şcolară obligatorie, însă, la cererea părinţilor,
elevii vor avea posibilitatea de a nu frecventa orele la această
disciplină.
Ministrul Ecaterina Andronescu şi-a manifestat dorinţa ca toate aceste
modificări să se aplice încă din anul şcolar 2009-2010, însă a precizat
că acest lucru depinde de cum va proceda parlamentul pentru adoptarea
Codului educaţiei. În acest moment, Executivul nu a decis dacă acest
Cod al educaţiei va fi asumat de guvern sau va fi supus spre aprobare
în parlament.
Potrivit ministrului Andronescu, Codul Educaţiei va fi gata, cel mai târziu, pe 14 august.
Reprezentaţii ministerului şi cei ai sindicatelor au continuat discuţiile luni, când au fost dezbătute modificările pentru învăţământul superior.
