"Acordarea sumei de 10.000 de euro de instanţa de judecată se încadrează în limite rezonabile, spre a nu ajunge la arbitrariu şi la îmbogăţire fără justă cauză", se arată în motivarea magistraţilor ÎCCJ, care au respins atât recursul declarat de Miron Cozma, cât şi pe cel al statului, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Magistraţii au decis că, deşi valorile morale nu se pot evalua financiar, încălcarea acestora se manifestă concret. Din acest motiv, instanţa are posibilitatea de a stabili intensitatea şi gravitatea încălcărilor, recum şi ce sumă de bani poate repara prejudiciul moral suferit.
Magistraţii instanţei supreme consideră că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au apreciat corect prejudiciile aduse situaţiei familiale, prefesionale şi sociale a lui Cozma, astfel încât afirmaţiile făcute de acesta în recurs, potrivit cărora CAB nu a aplicat corect legea în cazul său, nu pot fi admise.
În motivarea magistraţilor de la Înalta Curte se aminteşte că, în urma unei erori judiciare intervenite în cazul fostului lider al minerilor, drepturi fundamentale ale acestuia au fost lezate, Cozma având dreptul, prin lege, la o recompensă materială pentru prejudiciul moral suferit. De asemenea, despăgubirea bănească nu poate fi refuzată prin invocarea imposibilităţii de a stabili o corespondenţă între cuantumul acesteia şi gravitatea prejudiciul suferit, se mai arată în motivare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 18 martie 2009, să respingă recursurile declarate de Miron Cozma şi de Statul Român, prin MFP, împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, din 22 februarie 2008. Prin respectiva decizie, majorarea daunelor cerute de Cozma de la stat pentru cele 178 de zile în care a fost reţinut ilegal a fost respinsă, el rămânând cu 10.000 de euro.
Miron Cozma, Ministerul de Finanţe şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au atacat cu recurs decizia Curţii de Apel care a respins ca nefondate apelurile părţilor din procesul în care Cozma cere majorarea daunelor de 10.000 de euro, pentru cele 178 de zile în care a fost reţinut ilegal.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins, în data de 22 februarie 2008, apelul lui Miron Cozma împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, prin care cerea majorarea daunelor morale de la 10 mii la patru milioane de euro pentru cele 178 de zile în care a fost reţinut ilegal. Instanţa a mai respins, prin aceeaşi decizie, şi apelurile declarate de Ministerul de Finanţe şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Potrivit avocatului lui Miron Cozma, liderul minerilor apreciază despăgubirile acordate de tribunal ca fiind mici, în raport cu prejudiciul suferit, iar Ministerul de Finanţe şi Parchetul consideră că daunele acordate lui Miron Cozma ar fi prea mari.
Miron Cozma a dat în judecată statul român şi a cerut despăgubiri de patru milioane de euro pentru 178 de zile în care susţine că a fost reţinut ilegal. Perioada o reprezintă intervalul dintre 17 decembrie 2004, când a fost graţiat de fostul preşedinte Ion Iliescu, şi 14 iunie 2005, momentul în care a fost eliberat.
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a părăsit pe 2 decembrie, Penitenciarul Rahova, unde a fost executat 10 ani de închisoare pentru fapte comise la mineriade.
Potrivit avocatului său, Miron Cozma nu are voie să intre în Petroşani şi Bucureşti timp de 5 ani, după punerea în libertate, măsură ce a fost dispusă de instanţă. Cozma are alţi 7 ani de interdicţie pentru anumite drepturi civile, mai exact până în 2014.
