În schimbul unui vot se promitea o sută de lei, geci de iarnă şi o icoană cu Iisus sau Sfânta Maria. Icoana ca icoana, dar banul ochiul dracului a pus pe jar alegătorii aflaţi la ceas de criză economică. Cărui portofel nu i-ar şade bine cu o sută de lei venită de-a moaca?
Tudorache şi Biblia merg mână în mână
Cu cinci zile înainte de votare, listele PNG erau aproape complete. Lumea de prin Vatra Luminoasă ne spunea că dacă ne grăbim mai prindem şi noi un loc, măcar la coadă. „Mergeţi la sediul din Ferdinand, la Tudorache, la Virgil, că acolo se mai dau, în teritoriu s-au terminat listele”, spune răstit un bărbat cu doi dinţi singuratici prin gură.
Există însă o singură dilemă, cel puţin pentru cei nou veniţi.
Ca să iau şi eu milionul, cum fac dovada că am votat duminică cu Virgil Tudorache? Bărbatul începe să hăhăie gutural din gura golită de măsele. „Ei asta-i culmea. Suntem toţi oameni credincioşi, cu frică de Dumnezeu, nu poţi minţi”, spune el după care se uită chiorăş. „Au ei grijă să nu greşeşti, n-ai tu treabă. Luni, după vot, te duci la partid dacă eşti pe listă, intri, pui mâna pe Biblie şi juri că ai votat cu PNG, la alea două Senat şi Deputaţilor şi apoi primeşti milionul, sau suta de lei cum îi zice acuma. Dacă minţi te bate Dumnezeu, nu se poate altfel”, spune sigur pe el moşul.
„Staţi linştiţi că se dă calumea”
26 noiembrie, miercuri seară, la sediul PNG din Bulevardul Ferdinand e linişte. După o zi ameţitoare cu oameni care se buluceau după pacheţele şi liste completate pe ultima sută de metri, o femeie îşi afumă plămânii cu o ţigară iute. „Ştiţi”, zic eu, „am şi eu doi bunici care au auzit că se fac liste..”. „Se dă, se dă staţi liniştiţi”, spune femeia îmbrăcată în haină verde. „Ei sunt bătrâni, pensie mică, o sută de lei pentru fiecare nu e puţin lucru”, îi arunc două vorbe printre fumurile-i de ţigară ieftină „Aşa e, aşa e, spuneţi-le să meargă la vot duminică şi luni dimineaţ să vină, că are grijă şeful de ei”.
Bine, dar bunicii mei vor bani, nu alimente. „Ei bani, o să ia şi bani, dar o să beneficieze şi de pacheţele alimentare, foamea e mare. Are grijă şeful de ei”, şi femeia îşi desface braţele şi strânge haina la piept, a frig. „Are grijă şeful, staţi liniştiîi că se dă calaumea dacă iese Tudorache”, încheie scurt png-ista.
Medicamente, făină, pui şi caş-caş
„Dacă votezi cu Tudorache. Se dau ajutoare de medicamente”, o voce ca din butoi strică liniştea dimineţii de vineri, 28 noiembrie. „Medicamente, medicamente, unde că vreau şi eu”, două mâini tremurânde îşi găsesc vlaga să dea deoparte mulţimea. În spate o altă voce vrea să instarureze calmul. „Staţi liniştiţi, liniştiţi, o să dea şi pachetele cu ulei şi pui”, se împing precum pinguinii.
Poarta PNG e închisă. „Gata cu listele s-au încheiat”, şuşotesc două broboade găunoase. „Da medicamentele, unde se dau medicamente, aici? S-au făcut liste”, insistă răspunsuri ce întârzie să apară mâinile. „Taci bre că nu ştii mata nimic. Băiatul întreabă dacă se mai dau bani. Bani mamaie înţelegi”, ţipă strident o femeie silfidă şi albă ca o tableta de cavit. „Bani, caş, caş, mamaie nu medicamente sau făină sau pui. Tineretul e cu banii, mata cu medicamentele, Dumnezeu mai ştie”, şi femeia se întoarce la mine şi spune complice. „Gata cu listele alea mama, s-au terminat. Ce a fost a fost”.
Răbdare, răbdare şi iar răbdare. Dar câtă maică?
Asta e marea problemă, banii. Atât pentru alegători cât şi pentru PNG care a pierdut alegerile cu toate pomenile. Pe 1 decembrie, de dimineaţă, zeci de oameni stau ciorchine în faţa partidului. Unii au liste întocmite de cu o săptămână înainte. Oamenii care au acceptat să voteze cu Tudorache pentru un milion de lei. „Eu am 17 persoane. Mi-au spus să fac lista am făcut-o.
Acum oamenii vor banii, că au votat şi ăştia de la poartă nu vor să mă lase să intru. Păi ce treabă e asta”, spune dezamăgit o mogâldeaţă de om pierdut într-o pufoaică veche.
Mai departe de el o altă bătrână aceeaşi lista. Ea are 14 oameni. „Pensionari, oameni serioşi. După votare nouă ne-a zis aşa, asta Tudorel ăsta, Viorel, când veniţi la a zis, că ne-a dat câte 500 de mii şi am stat la şedinţă, la ei la sediu? Ne-a zis că dacă mai găsiţi oameni în bloc, câţi găsiţi şi eu am făcut lista am complectat 14 persoane, bătrâni, oameni serioşi. Laşi lista aici mi-au spus şi când vii mamaie, toţi care au votat avem aici o biblie punem mâna pe biblie şi ia un milion. Astai-i treaba. Aşteptăm şi noi. Răbdare avem, dar câtă maică. Luni au spus să venim”.
Viorel Virgil Tudorache, candidatul PNG la Camera Deputaţilor, a aruncat pisica în curtea adversarilor, susţinând că PNL şi PSD şi PD-L-ul au dat, dar el nu. Cel puţin bani nu a promis la nimeni şi nu ştie de ce atâta lume se buluceşte după bani la poarta partidului, când el a dat până acuma numai alimente.
I-a îngrăşat timp de doi ani, nu ca în ajun. „Eu le-am dat de doi ani numai pachete cu mâncare, am avut grijă de ei”, a spus în ziua de vot Tudorache, după care a adăugat. „Mi se pare normal să mă ajute şi ei pe mine”. Ca de obicei însă, înţelegerea de acasă nu s-a pupat cu cea din târg, oricâte icoane, carcase de pui şi sute de lei au lovit electoratul.