Comuniştii nu au votat aceste puncte de pe agendă. Decizia intră în vigoare la data adoptării.
"Nu avem Guvern, nu avem Preşedinte - suntem doar noi în Parlament care
trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru guvernarea ţării", a spus
Mihai Ghimpu.
"Înţelegem cu toţii durerea sufletească prin care trece o parte din
deputaţi - cei comunişti, dar nu putem să admitem ca în Republica
Moldova să existe un vacuum de putere", a declarat
prim-vicepreşedintele Parlamentului Serafim Urechean, care a citit
decizia de asigurare a interimatului funcţiei de şef de stat de către
Preşedintele Parlamentului.
Următorul pas ţine de Curtea Constituţională, care urmează să constate constituţionalitatea aceste decizii. Procedurile ar putea fi epuizate în câteva zile, pentru a nu crea un
vacuum de putere executivă, pe care comuniştii o doresc pentru crearea
de cât mai mult haos în ţară, a declarat presei preşedintele Partidului
Liberal Democrat, Vlad Filat, candidatul anunţat al coaliţiei pentru
funcţia de premier.
După decizia Curţii Constituţionale, Mihai Ghimpu, în calitatea sa
de preşedinte în exerciţiu, va putea numi candidatura la funcţia de
premier, iar majoritatea din Alianţa pentru Integrare Europeană va
învesti în funcţie noul Guvern.
Piatra de încercare a actualului Parlament va fi alegerea
preşedintelui, poziţie pentru care majoritatea parlamentară l-a anunţat
pe preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. Alianţei îi
lipsesc opt voturi pentru a vota un şef al statului, care ar trebui să
vină din partea Partidului Comuniştilor. În cazul în care alegerile
eşuează, Parlamentul va fi dizolvat şi se va ajunge din nou la alegeri
anticipate. Cel puţin în acest moment comuniştii au anunţat că nu vor
vota nicio candidatură care va veni din partea coaliţiei democrate.
Deputatul comunist Vadim Mişin a declarat că, în cazul unor anticipate,
Partidul Comuniştilor va luat 70 de mandate, plus-minus 3%. În luna
mai, când a fost dizolvat Parlamentul ales în aprilie, Voronin declara
că PCRM va obţine 80 de mandate în actualul Parlament. În urma
scrutinului însă, comuniştii au luat 48 de mandate şi au ajuns în
opoziţie.
Preşedintele Voronin şi-a prezentat astăzi demisia în cadrul
unui apel către popor difuzat de posturile publice de radio şi TV, în
cadrul căruia a spus că cedează cu inimă grea puterea noiii guvernări,
dar promite să revină şi "să readucă vremurile făuririi". Voronin, ales
de Parlament, ar fi trebuit să-şi prezinte demisia tot în faţa
Legislativului, însă a preferat să trimită doar o cerere de demisie la
cancelaria Parlamentului.
"Nu cred că politicienii reuniţi doar de emoţiile negării şi de dorinţa
de partajare a funcţiilor sunt capabili să ofere societăţii un program
pozitiv şi de a guverna ţara bazându-se pe interesele poporului", a
declarat Voronin, care este convins că noua coaliţie de guvernare de la
Chişinău poate aduce doar "disperare, demoralizare şi lipsă de
perspective". Liderul PCRM promite însă: "comuniştii vor rămâne alături
de compatrioţi". "Sunt convins că vremurile făuririi vor reveni pe
pământul moldovenesc. Nici nu poate fi altfel", a conchis Voronin, care
a spus "la revedere!" la încheierea adresării sale.
Voronin a fost ales pentru primul mandat prezidenţial la 4 aprilie
2001, când, în urma alegerilor parlamentare anticipate Partidul
Comuniştilor a luat 70 din cele 101 mandate de deputat. Cel de al doilea mandat prezidenţial al liderului comuniştilor, Vladimir
Voronin, a început la 5 aprilie 2005 şi a expirat la 7 iunie 2009. Votul
dat atunci de partidele necomuniste pentru susţinerea lui Voronin au
fost retractat şi regretat ulterior de majoritatea actorilor politici
democratici, mai puţin de Partidul Popular Creştin Democrat. Pe
fundalul menţinerii coaliţiei cu PCRM, scorul PPCD s-a prăbuşit mult
sub pragul electoral.
Partidele din actuala majoritate parlamentară au contestat de nenumărate ori în ultimele luni mandatul prezidenţial al liderului comuniştilor, care, în opinia acestora, ar fi trebuit să-şi depună demult demisia, în caz contrar făcându-se responsabil de uzurparea puterii în stat. Însă Curtea Constituţională a respins solicitarea partidelor democratice privind verificarea constituţionalităţii deţinerii simultane de către Voronin a mandatului de şef de stat şi a celui de deputat.