De patru zile se trăncăneşte despre Educaţie, mi-aş fi dorit să scriu „dezbate“, dar vă rog să citiţi dumneavoastră pe google, care este diferenţa semantică dintre noţiuni, dar rămân la primul cuvânt: trăncăneala. Dublul limbaj. Traian Băsescu atacă pe ministra Andronescu. Ministra se dă ascunsă trei zile, iar în a patra, face conferinţă de presă ca să ne spună că nu face cârdăşie cu nimeni şi nici nu-i venită cu pluta, iar reforma e o chestie foarte complicată. Trăncăneală. Vrăjeală frumoasă. Dublul limbaj pentru a ascunde, de fapt, realitatea.
De ce spun asta.
Unu: În Traian Băsescu există, cel puţin în relaţie cu Educaţia, doi Traian Băsescu. Unul – şi cred că acesta este adevăratul – ne spune că şcoala e un loc unde dânsul lua note de 6 şi 7, dar asta nu l-a împiedicat să ajungă preşedinte, locul acela îngrozitor în care profesorii păreau căpcăuni şi unde viitorul prim-om al ţării fuma la WC. În general, preşedintele Traian Băsescu (afirmaţiile de mai sus au fost făcute în cadru oficial la deschiderea anului şcolar) are aceeaşi reprezentare a şcolii ca orice român mediu, normal. La fel a vorbit duminică, la Guvern: ca tanti Florica.
