Profesorul Lisa Jardine, directorul autorităţii, a declarat că o astfel de măsură ar încuraja mai multe persoane să devină donatori, astfel încât cuplurile să nu mai fie nevoite să meargă în străinătate pentru inseminare artificială.
În baza legii actuale, adoptată în 2006, donatorii nu pot fi plătiţi pentru ovule sau spermă, dar pot cere decontarea cheltuielilor, care se pot ridica la maxim 250 de lire sterline.
Potrivit HFEA, numărul femeilor inseminate cu spermă donată a scăzut de la aproape 9.000 în 1992, la circa 2.000 în 2007, iar Times scrie că numărul ciclurilor de tratament cu ovule donate a scăzut cu 25% în perioada 2004-2006.
Şi o lege din 2005, care interzice ca donatorii să mai fie anonimi, este posibil să fi dus la o reducere a numărului de donatori.
"Nu spun că decizia la care s-a ajuns înainte de a deveni director (al HFEA) nu a fost cea potrivită atunci", a declarat Jardine pentru Times. "Dar ţinând cont de dovezile că lipsa ovulelor determină femeile să plece în străinătate, simt că am responsabilitatea să mai analizez încă o dată", a adăugat ea.
Această polemică intervine în condiţiile în care autorităţile române au închis clinica Sabyc, pentru suspiciuni privind traficul de ovule.
Clinica Sabyc a mai fost implicată în câteva scandaluri legate de transplant, de-a lungul celor zece ani de funcţionare. În 2002, Sabyc a făcut obiectul unui scandal în Israel, când rabinul-şef a luat atitudine în privinţa fertilizării evreicelor cu ovule străine. În 2005, Ministerul Sănătăţii a depus o sesizare la Parchetul Capitalei în legătură cu traficul de embrioni umani, însă patronul clinicii, Miron Harry, a negat orice implicare.
Clinica a fost înfiinţată de o familie de medici israelieni în 1999 şi, oficial, a făcut până acum aproximativ 2.000 de inseminări artificiale. De serviciile ei au beneficiat sute de cupluri, în special din Israel şi Germania, care au plătit sume între 10.000 şi 15.000 de euro.