Astfel, ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a dispus declanşarea procedurii de cercetare prealabilă faţă de 7 şefi de secţie, 5 adjuncţi şef secţie, 8 şefi birou Ordine Publică şi 3 şefi birou Investigaţii Criminale.
Totodată, 68 de ofiţeri ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, toţi cu funcţii de conducere, au fost atenţionaţi: 5 şefi sector, 6 adjuncţi şef sector, şeful Serviciului Investigaţii Criminale din cadrul DGPMB, şeful Biroului Investigare grupuri criminale din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale, 15 şefi de secţie, 13 adjuncţi şefi de secţie, 6 şefi servicii Investigaţii Criminale de la sectoare, 2 şefi servicii Investigarea Fraudelor de la sectoare, 12 şefi birouri Ordine Publică, 7 şefi birouri Investigaţii Criminale.
Poliţiştii vizaţi pentru a fi cercetaţi sau atenţionaţi sunt responsabili pentru mai multe deficienţe identificate de ancheta Corpului de Control al MAI, desfăşurată în perioada 4 martie-10 aprilie la toate secţiile de poliţie şi care a vizat perioada 2007-2008.
Astfel, în domeniul ordinii publice, raportul arată că nu au fost gestionate în mod corespunzător forţele de ordine publică (poliţie şi jandarmerie).
Raportul mai reclamă şi faptul că monitorizarea grupurilor de tip "colţul străzii sau scară de bloc” şi "găştile de cartier" a fost făcută "necorespunzător" de către organele legii.
Totodată, concluziile anchetei relevă şi gestionarea necorespunzătoare la nivelul unor secţii de poliţie a modului de intervenţie pentru soluţionarea sesizărilor cetăţenilor, inclusiv al celor semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.
Astfel, s-a constatat că nu s-a reuşit impunerea unui mod unitar de lucru la nivelul tuturor secţiilor de poliţie, menit să asigure un control eficient asupra activităţilor desfăşurate pe linia intervenţiei şi soluţionării sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112. Astfel, s-a remarcat "superficialitatea ofiţerilor cu atribuţii în domeniul coordonării, controlării şi evaluării activităţii poliţiştilor din cadrul structurilor de ordine publică".
În ceea ce priveşte activitatea structurilor de investigaţii criminale, raportul arată că, în urma lipsei de informaţii, nu au fost identificate şi supravegheate elementele potenţial periculoase, pretabile la săvârşirea de infracţiuni cu pericol social ridicat. Astfel, din numărul total al persoanelor aflate în supraveghere, numai pentru aproximativ 30% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată unităţilor de Parchet.
În acelaşi timp, se remarcă şi creşterea alarmantă a dosarelor rămase în evidenţă cu Autor Necunoscut, respectiv cu 44,19% în perioada 2007-2008.
Potrivit raportului, deficienţele constatate în activitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a grupurilor infracţionale au favorizat apariţia unor situaţii negative şi proliferarea dezvoltarea fenomenului infracţional "de grup", fapt ce a adus atingere unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor, dar şi imaginii instituţiei Poliţiei.
Pentru stabilirea percepţiei cetăţenilor faţă de activitatea Poliţiei Capitalei s-a realizat un sondaj de opinie de către Centrul de Psihosociologie al MAI, în perioada 5 martie - 12 martie 2009, pe un eşantion de 696 persoane (cu o eroare de eşantionare de 3,71%). În urma sondajului, a rezultat faptul că prezenţa poliţiştilor în stradă este percepută ca redusă, cetăţenii considerând că ar fi necesare mai multe patrule de poliţie pedestre care să asigure ordinea şi siguranţa publică.
Conform răspunsurilor celor intervievaţi, principalele fenomene infracţionale care au o frecvenţă mai mare sunt furturile de bani, acte, telefoane, spargerea/furtul maşinii şi agresiunile în spaţii publice. Din sondaj a mai rezultat că implicarea poliţiştilor în combaterea infracţiunilor şi încălcărilor legii constituie un aspect problematic al activităţii Poliţiei Capitalei.
MAI anunţă că pentru remedierea acestor deficienţe grave a fost întocmit un plan de măsuri, a cărui eficienţă va fi verificată în termen de 6 luni, fără a prezenta, însă, detalii.
