Magistraţii solicită, în plângerea înaintată CEDO, punerea imediată în executare a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, referitoare la drepturile lor băneşti, precum şi obligarea statului român la plata de despăgubiri morale. Judecătorii care au semnat plângerea explică, în document, că Executivul a inoculat populaţiei ideea că judecătorii urmăresc doar veniturile financiare şi că nu sunt interesaţi de actul de justiţie, fapt care ar fi dus la o scădere a încrederii românilor în corpul de magistraţi.
De asemenea, judecătorii precizează, în plângere, că "suma datorată cu titlu de daune morale poate să fie la limita modicităţii, însă cererea de condamnare ar avea un caracter reparator, deoarece nicio profesie şi nici unii dintre noi nu putem trăi în climatul de dezonoare la care a fost adusă profesia pe care o exercităm".
În documentul trimis la CEDO, judecătorii care l-au semnat arată că, deşi mai multe instanţe din ţară au emis hotărâri rămase definitive prin care statul este obligat la plata unor drepturi băneşti, unele dintre acestea nu au fost puse în executare, în timp ce altele au fost achitate doar parţial. Mai mult, se arată în plângere, deşi Guvernul a dat pe 19 noiembrie 2007 o ordonanţă de rectificare bugetară pentru executarea acestor hotărâri judecătoreşti, Ministerul Finanţelor nu a aprobat deschiderea liniei de credit, "banii fiind cheltuiţi în alegerile locale din 2007".
Magistraţii mai arată, în plângerea formulată către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că Executivul a emis, în iunie 2008, Ordonanţa de Urgenţă 75, prin care eşalona plata datoriilor către bugetari, ordonanţă declarată însă neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR), în ianuarie 2009. De asemenea, în plângere se aminteşte de faptul că Ordonanţa de Urgenţă 225/2008, prin care plata titlurilor executorii a fost amânată pentru 31 martie 2009, a fost aprobată de Parlament prin lege, însă preşedintele României a refuzat promulgarea ei, trimiţând-o spre reexaminare pe 5 iunie.
Magistraţii arată că, în prezent, o adresă a ministrului Justiţiei către instanţe, prin care se anunţa sistarea sporului de stres şi solicitare neuropsihică de 50%, a generat noi procese pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în cadrul cărora Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi alte instanţe din ţară, cer anularea acestui ordin. Adresa ministrului, emisă în data de 3 iulie, invocă Ordonanţa de Urgenţă 71/2009, care reeşalonează, din nou, plata tuturor titlurilor executorii şi amână orice executare silită până în 2012.
Judecătorii care au iniţiat plângerea susţin că Executivului nu îi este permis "să invoce efectele crizei economice spre a acoperi o neexecutare culpabilă anterioară a hotărârilor judecătoreşti". Mai mult, magistraţii acuză Guvernul de rea credinţă, având în vedere măsurile legislative luate de acesta, menite să întârzie sau să stopeze punerea în executare a hotărârilor definitive.
Totodată, magistraţii susţin în plângere că Parlamentul şi Guvernul nu îşi asumă răspunderea pentru numeroasele condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. "România şi-a asumat o serie de obligaţii cu privire la independenţa sistemului judiciar care include şi o componentă economică", se mai arată în documentul trimis la CEDO.
"Şi judecătorii au creanţe. Statul a invocat criza financiară, dar criza este ulterioară hotărârilor, era obligatoriu ca drepturile să fie executate înainte", a explicat, pentru NewsIn, preşedintele Asocieţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru. Mai mult, a adăugat aceasta, o nouă plângere ar putea să fie înaintată CEDO în septembrie, după întoarcerea din vacanţă a celor mai mulţi dintre judecători.
În altă ordine de idei, preşedintele AMR a spus că nu este exclus ca ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, "să se trezească cu noi denunţuri făcute în nume propriu de judecători, deoarece au umblat la leafa noastră".
Magistraţii acuză, la CEDO, că statul român le subminează puterea judecătorească
