"Ca la fiecare scrutin, Ministerul Afacerilor Externe va organiza alegerile în străinătate cu respectarea strictă a legii şi a atribuţiilor care îi revin. MAE va asigura toate condiţiile logistice necesare pentru exprimarea liberă a dreptului la vot pentru românii din afara graniţelor. În acest sens, colaborăm îndeaproape cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, MAE având strict atribuţii pe parte logistică şi administrativă", se arată într-o precizare a Ministerului de Externe.
În plus, MAE atrage atenţia că, până în acest moment, nu a fost luată o
decizie privind numărul de secţii de votare din străinătate. "La
nivelul MAE, numărul secţiilor de votare se stabileşte pe baza
evaluărilor misiunilor şi a unor criterii obiective: dimensiunile
comunităţii de români; capacităţile logistice ale misiunilor
diplomatice; capacitatea de organizare a birourilor electorale ale
secţiilor de votare conform legii; interesul alegătorilor pentru
scrutin (datele statistice arată ce fel de alegeri determină o
participare mai mare la vot în rândul românilor din străinătate)", se
subliniază în documentul citat.
Totodată, se precizează că MAE,
la nivel e conducere, va da curs convocării comisiilor reunite pentru
politică externă ale Parlamentului României pentru o audiere luni, 12
octombrie. Ministerul informează că această convocare a sosit vineri.
Senatorul PSD Titus Corlăţean a declarat că a intrat în posesia
unor informaţii potrivit cărora ar exista tentative de fraudare a
alegerilor şi că premierul Emil Boc ar fi cerut dublarea secţiilor de
votare din străinătate, care să fie conduse de oameni apropiaţi PDL, şi
nu de diplomaţi.
El a precizat că primul ministru ar fi solicitat săptămâna trecută
"creşterea numărului secţiior de votare la 400, adică practic mai mult
decât dublarea numărului celor care au funcţionat la ultimile alegeri
europarlamentare".
"Este vorba de o creştere de la 190 la peste 400, dintre care cele mai
multe în Italia, Spania şi Republica Moldova. În Spania creştere de 10
ori a secţiilor de votare, de la 9 la 90, de şase ori în Italia, de la
16 la 90, şi o creştere de asemenea consistentă în Republica Moldova -
25 de secţii de votare, faţă de doar 4 câte au funcţionat ultima oară",
a afirmat senatorul PSD. Corlăţean a spus că ambasada din Spania ar fi
solicitat suplimentarea cu 30 de secţii de votare, iar cea din Italia
40 de secţii de votare, sub condiţia că ar avea suficient de mult timp
pentru organizarea lor şi vor fi resurse financiare şi umane.
Totodată, el a mai spus că premierul doreşte ca la preşedinţia
secţiilor de votare din străinătate să nu mai fie desemnaţi diplomaţi,
ci persoane din asociaţiile româneşti apropiate PDL.
Corlăţean a mai spus că-l va chema săptămâna viitoare pe ministrul
interimar al afacerilor externe, Cătălin Predoiu, la audieri în Comisia
de politică externă, precum şi pe secretarul de stat Eugen Tomac.
Senatorul PSD a precizat că declaraţia sa reprezintă un avertisment
pentru premierul Boc, dar şi un apel pentru corpul MAE de a nu se
implica într-o astfel de acţiune de fraudare a alegerilor din 22
noiembrie şi să se împotrivească în Guvern unei aprobări a suplimentări.
Pe de altă parte, premierul Emil Boc a spus vineri că hotărârea privind
sporirea secţiilor de vot pentru românii din străinătate s-a luat în
prezenţa PSD, când social-democraţii erau încă la guvernare.
"În şedinţă de guvern, în prezenţa PSD s-au discutat aspectele
secţiilor de votare din străinătate şi îi rog să-şi amintească acest
lucru. Dacă nu, stă martor stenograma de şedinţă. Când am decis să
punem la dispoziţia românilor din străinătate oportunităţi de vot,
adică să fie organizate secţii de votare cât mai aproape de locul unde
ei se află pentru a li se putea permite exercitarea dreptului la vot,
acest lucru a fost discutat încă din perioada în care PSD era la
guvernare, cu toţi miniştrii la masă. S-a luat hotărârea atunci, în
prezenţa lor, de a multiplica, acolo unde este posibil, numărul
secţiilor de votare", a precizat Emil Boc.
În anii trecuţi, emigranţii români s-au plâns că erau nevoiţi să parcurgă distanţe imense pentru a putea vota. Astfel, la alegerile europarlamentare din 7 mai 2009, MAE a organizat 184 de secţii de votare, la prezidenţiale din 2004 fuseseră organizate142 de secţii de votare în străinătate, la referendumul de la 19 mai 2007 -176, la europarlamentarele din 25 noiembrie 2007 - 181, iar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 - 221.
