Germania, care nu a văzut niciodată cu ochi bun proiectul preşedintelui american George W. Bush în apropiere de frontierele sale, s-a arătat printre cele mai entuziasmate state europene, potrivit AFP. "Consideră că decizia de astăzi (joi - n.red.) este un semnal de speranţă", care ar putea permite "depăşirea dificultăţilor cu Rusia", a declarat cancelarul Angela Merkel, în marja uneui reuniuni cu liderii Uniunii Europene, la Bruxelles.
Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de
preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a vorbit de o "decizie
excelentă din toate punctele de vedere". "Şi sper că prietenii noştri
ruşi vor da importantă" acestei schimbări de direcţie, a subluniat el.
"Este extrem de pozitiv şi înţelept", a adăugat şeful statului francez.
Şi premierul britanic Gordon Brown şi-a exprimat susţinerea fără
rezerve. "Susţin deplin decizia care a fost luată de preşedintele
Obama", a declarat el. "Cred că acest lucru dovedeşte că se dezvoltă
mai multă încredere între puterile nucleare", a spus el. Din punctul de
vedere al lui Brown, "neproliferarea (nucleară - n.red.) rămâne o
prioritate pentru Marea Britanie. "Cred că avem şansa de a face
progrese în această chestiune internaţională importantă în următoarele
luni", a adăugat el.
La rândul lor, ruşii au insistat ca problema scutului antirachetă să
fie rezolvată, pentru ca, împreună cu Statele Unite, să poată ajunge la
un compromis privind reducerea arsenalelor lor nucleare, înainte de
expirarea tratatului START, la sfârşitul anului.
Europenii speră că renunţarea la scut ar putea să convingă ruşii şi să
fie mai deschişi la ideea de sancţiuni înăsprite împotriva Iranului în
dosarul nuclear. Până în prezent, Moscova şi Beijingul, membre ale
Consiliului de Securitate al ONU, nu vor să audă vorbindu-se despre
acest lucru.
Şi Polonia şi Cehia, unde urmau să fie instalate elemente ale scutului
american, au evitat orice critică. "Nu există niciun motiv pentru a ne
schimba relaţiile cu Statele Unite, care sunt la nivelul perfect", a
declarat, la Bruxelles, premierul ceh Jan Fischer. Cehia şi Statele
Unite sunt "aliaţi şi parteneri solizi", a spus el.
"Este o decizie autonomă a preşedintelui Statelor Unite şi a guvernului
său", s-a limitat să spună şeful executivului polonez Donald Tusk.
Proiectul precedentei administraţii americane prevedea instalarea, până
în 2013, a unui radar puternic în Cehia şi a 10 rachete de interceptare
în Polonia.
Şi secretarul general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen a salutat intenţia Statelor Unite de a face în aşa fel încât Alianţa să fie, în viitor, "foarte implicată în planurile americane de apărare antirachetă". "Includerea în discuţie" a tuturor aliaţilor este un "pas pozitiv" şi este "în interesul aliaţilor din Europa de Est", a adăugat el.
