Secţiile de vot s-au deschis la ora locală şi a României 7.00 şi s-au închis la ora 19.00.
Pentru acest scrutin au fost impuse măsuri drastice de securitate, iar
aproape 50.000 de soldaţi şi poliţişti au fost desfăşuraţi pentru a
evita orice incident. În plus, peste 200 de observatori internaţionali,
în special ai Uniunii Europene şi ai Centrului Carter au supravegheat
scrutinul.
Votul stabileşte dacă viitorul Guvern din Liban, care are graniţe
comune cu Siria şi Israel, va continua să beneficieze de sprijin
occidental, în special din partea Statelor Unite, sau dacă se va
orienta spre Iran şi Siria.
Aproximativ 3,2 milioane de libanezi au votat duminică, printre care se
numără mii de emigranţi care s-au întoarce în Liban pentru a
participa la vot, deoarece legea nu le permite să-şi exercite acest
drept în străinătate. Rolul acestora va fi primordial într-o luptă al
cărui rezultat va fi stabilit de circa 30 de locuri, în special din
regiunile creştine, unde alegătorii sunt împărţiţi între cele două
tabere.
Potrivit sondajelor, învingătorii vor câştiga la o diferenţă de două sau trei locuri.
Totuşi, indiferent de rezultat, acesta nu este aşteptat să schimbe prea
mult în Liban, în pofida temerilor Occidentului că Hezbollah,
considerată o organizaţie teroristă de către Washington, va câştiga
alegerile.
Deşi campania electorală, marcată de schimburi de insulte între
candidaţi cu privire la religie, corupţie şi viaţă privată, a fost
lipsită de violenţe fizice, mulţi se tem că astfel de incidente vor
avea loc după anunţarea rezultatelor. Acestea vor fi transmise luni, în
cazul în care nu vor fi constatate fraude sau probleme majore, potrivit
ministrului de interne, Ziad Baroud.
Libanezii vor alege 128 de deputaţi dintre cei 587 de candidaţi, un
număr egal de creştini şi musulmani, pentru un mandat de patru ani.
Fiecare comunitate religioasă va primi un număr de locuri în 26 de
circumscripţii, în funcţie de proporţia lor demografică. Deputaţii vor
fi aleşi pe baza majorităţii simple.