Potrivit lui Zatlers, proiectul actual, care presupune construirea unei
conducte pe sub Marea Baltică, "este un proiect comun ruso-german" care
nu presupune niciun avantaj comercial pentru Letonia şi nici
posibilitatea unei cooperări. Însă dacă gazoductul ar fi terestru,
"Letonia ar putea să pună la dispoziţia proiectului depozitele sale de
gaz".
Preşedintele leton a reamintit riscurile ecologice pe
care le prezintă gazoductul pe sub Marea Baltică deoarece, spre
deosebire de Marea Nordului, "acolo apa nu se reînnoieşte". Marea
Baltică "este de fapt un lac", a explicat preşedintele leton. Zatlers a
subliniat, în acelaşi timp, că nu este sigur că ţara sa va accepta
proiectul nici dacă toate problemele ecologice ar fi rezolvate.
Nord Stream este destinat să lege portul rusesc Vyborg de portul german
Greifswald, pe o distanţă de 1.200 de kilometri, pe sub Marea Baltică.
Prima conductă, cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi
de gaz, urma să intre în exploatare iniţial în 2010. Proiectul este
gestionat de societatea Nord Stream înregistrată în Elveţia şi deţinută
în proporţie de 51% de Gazprom. Mai deţin participaţii companiile
germane Wintershall Holdings şi E.ON Ruhrgas (câte 20%) şi societatea
olandeză Gasunie (9%). În proiect ar putea fi cooptată şi compania
franceză GDF Suez.
Mai multe ţări, printre care Estonia, Polonia, Suedia şi Finlanda, sunt
ostile proiectului, considerând că acesta prezintă riscuri ecologice.
Însă potrivit experţilor, Polonia se teme că va pierde profiturile pe
care le obţine din tranzitarea gazului rusesc.
Letonia va propune Rusiei o alternativă pentru Nord Stream
