"Am învăţat că este dificil să-l înveţi pe un câine trucuri noi", spune
artistul, într-un interviu acordat "The Guardian". Pentru că există
lucruri în viaţă pe care nimeni nu le poate controla, cum este "un soi
de noroc" pe care îl ai sau nu, reţeta de a fi împăcat cu tine însuţi
este să eviţi nemulţumirea. "Nu ştii nicioadată cu adevărat dacă vei fi
capabil să devii persoana care vrei să fii", pentru că excelenţa
depinde de atâtea conjucturi şi "mistere conectate", încât nu poţi să
fii artizanul deplin al propriei vieţi, crede Cohen.
Rememorând primii ani de carieră, Leonard Cohen spune că a experimentat
apropierea de muzică şi de scris cu anxietate, primele nuvele
vânzându-i-se cu greu: "Am scris mereu şi mici melodii, dar nu m-am
gândit nicioadată că există loc pe piaţă pentru ele". În ceea ce
priveşte alegerea unei cariere muzicale pentru bani, Cohen devine
auto-ironic: "Se putea să-ţi rezolvi criza financiară devenind un
cântăreţ de folk. Iar eu nu am avut nicioadată cine ştie ce voce. Şi nu
am excelat nici la chitară". Totuşi, admite că scrisul i-a adus, pe
lângă alte beneficii, un confort financiar.
Indiferent de ceea ce i s-a întâmplat rău în viaţa, Leonard Cohen nu
vrea să vorbească despre asta, gândindu-se la răul altora, oameni care
se nasc şi trăiesc în ţări afectate de războaie, prin comparaţie cu
care suferinţa lui nu merită a fi discutată. M
Muzicianul recunoaşte că iubirea a jucat un
rol major în viaţa lui. "Viaţa are prea puţin sens fără iubire. Aşa că
suntem invitaţi în această arenă foarte periculoasă, unde posibilitatea
de fi umilit sau de a cădea este amplă". Întrebat dacă nu regretă lipsa
unei femei care să-i fi fost alături toată viaţa, Cohen răspunde, cu
umor: "Non, je ne regrette rien". "Am fost binecuvântat cu un anumit
grad de amnezie şi nu-mi amintesc ce nu a mers. Nu-mi revăd viaţa în
felul acesta", mărtiriseşte acesta, spunând că preferă să trăiască ceea
ce are, nu să analizeze ceea ce nu a avut.
Celebra maximă a lui Tennessee Williams, "Viaţa este o piesă scrisă
excelent, cu excepţia celui de-al treilea act", i se pare autentică
muzicianului-poet, care spune, cumva umoristic, că ultimul act începe
mereu bine, dar finalul este tragic, de vreme ce el însemnă moartea.
"Nu este moartea cea care ne îngrijorează, ci prelimimariile ei",
aminteşte Cohen vorbele prietenului său, Irving Layton .
