Primele două acte normative vor fi elaborate până la 1 iulie şi vor intra în vigoare la 1 septembrie. De la 1 ianuarie, spitalele vor trece în administrarea autorităţilor locale astfel: spitalele judeţene vor fi administrate de consiliile judeţene, spitalele municipale de consiliile municipale, iar cele orăşeneşti de consiliile locale.
Spitalele regionale şi cele care vor fi declarate de interes naţional (unde se realizează acte medicale de înaltă performanţă), institutele naţionale de cercetare şi cele clinice, vor rămâne în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Sistemul naţional de urgenţe rămâne în subordinea Ministerului Sănătăţii încă trei ani şi va fi finanţat de la bugetul de stat. "În momentul în care vom constata că avem un sistem de urgenţă care să facă faţă standardelor europene, şi el va fi transferat autorităţilor locale", a spus ministrul Sănătăţii.
Prin Legea sănătăţii publice vor fi înfiinţate consilii de
administraţie la nivelul spitalelor, alcătuite din trei membri care vor
reprezenta Ministerul Sănătăţii - prin compartimentele de sănătate
publică -, autorităţile locale şi casele de asigurări de sănătate. La
spitalele clinice, consiliul de administraţie va avea în componenţă şi
un reprezentant al universităţilor de medicină şi farmacie sau al
facultăţilor de medicină.
Directorul spitalului va fi numit de autoritatea locală, la propunerea
consiliului de administraţie al spitalului. Acesta va fi fie medic, fie
absolvent de studii superioare în alt domeniu decât medicina, care
trebuie să aibă studii postuniversitare de trei ani în cadrul Şcolii
Naţionale de Sănătate Publică. Primul curs al acestei şcoli va începe
la 1 octombrie 2009.
Bazac a mai spus că Institutul Naţional de Sănătate Publică va asigura
controlul politicii naţionale de sănătate publică şi va fi înfiinţat
prin reorganizarea celor şase institute de sănătate publică şi a celor
două centre de sănătate publică.
Bazac a declarat că, prin Legea descentralizării în sănătate, vor fi
transferate totodată direcţiile de sănătate publică în subordinea
consiilor judeţene, sub numele de direcţii de asistenţă medicală. Noua
structură va coordona toate activităţile de asistenţă medicală din
judeţ, va reprezenta autoritatea locală în consiliul de administraţie
al spitalului, va aloca resurse la nivel judeţean şi local în funcţie
de nevoi, va aviza proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
unităţilor medicale şi planurile de investiţii finanţate din bugetul
local, dar şi proiectele de dotare cu aparatură.
După descentralizare, unităţile medicale vor fi finanţate din trei
surse, respectiv din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, bugetul
Ministerului Sănătăţii - pentru programe naţionale de sănătate, dotare
cu aparatură de înaltă performanţă, plata rezidenţilor, finanţarea
unităţilor de primiri urgenţă şi pentru activităţile de cercetare - şi
de la bugetele locale (pentru reparaţii curente şi capitale, utilităţi,
consolidări, achiziţii de echipamente de inventar şi de aparatură
medicală, cu excepţia celor de înaltă performanţă).
În ceea ce priveşte Institutul Naţional de Medicină Legală, Bazac a
spus că acesta va cuprinde Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina
Minovici", cele cinci institute de medicină legală din ţară, iar
secţiile de medicină legală care acum sunt în structura spitalelor
judeţene vor trece în coordonarea Institutul Naţional de Medicină
Legală.
