În numai 10 ani, insula Samsø a devenit centrul verde al Danemarcei şi, după toate probabilităţile, şi al Europei. În 1997, cei 4.300 de danezii au decis să renunţe la combustibilii fosili, pe care i-au înlocuit complet cu energie regenerabilă.
REALITATEA.NET este prezentă în Copenhaga, la TH!NK ABOUT IT (o competiţie de blogging dedicată schimbării climatice), unde Søren Hermansen, cel aflat în spatele proiectului revoluţionar, a vorbit despre cum insula sa a câştigat definitiv lupta cu dioxidul de carbon.
Acum mai bine de un deceniu, micuţa insulă din strâmtoarea Kattegat a câştigat un concurs sponsorizat de Ministerul Danez al Mediului şi al Energiei. La acea vreme, Samsø era dependentă în totalitate de petrolul şi de cărbunii importaţi de pe continent. Un parc ridicat în larg, format din 10 turbine eoliene, împreună cu alte 11 de mori de vânt aflate pe cuprinsul insulei, a fost ridicat în totalitate din bani locali. În momentul de faţă, 100% din electricitatea insulei provine din exploatarea energiei eoliene, la fel ca 75% din căldură.
"Am analizat resursele pe care le aveam la dispoziţie pentru a ne câştiga independenţa energetică", rememorează Samsø Hermansen momentul zero al proiectului. "Avem vânt puternic ce mătură această insulă, însă nu toată lumea dorea să aibă o turbină eoliană în spatele casei. Trebuia să avem în vedere mai multe aspecte în clipa în care decideam să pornim la drum: supravieţuirea insulei, mai multe slujbe pentru locuitori, o economie locală sustenabilă. Doream însă să devenim o insulă independentă de CO2, independentă din punct de vedere energetic", continuă Hermansen.
Încăpăţânarea şi spiritul conservator al localnicilor a fost cea mai mare piatră de încercare pentru Hermansen. "Trebuie să construieşti poveşti ecologice de succes, iar lumea te va urma în efortul pe care îl faci", explică acesta cheia succesului, iar asta s-a tradus prin repetate şedinţe şi întâlniri informale pe care le-a avut cu toţi membrii comunităţii pentru a-i convinge de necesitatea proiectului.
A organizat inclusiv întâlniri "open house", în care oamenii care integraseră deja tehnologia în viaţa de zi cu zi îi primeau pe sceptici în propriile case pentru a le prezenta în detaliu beneficiile. "De fiecare dată când cumpărăm petrol sau cărbuni, aruncăm pur şi simplu bani în afara insulei", e un alt argument cu care Hermansen a reuşit să îşi convingă semenii insulari.
Tot efortul său a dat roade, iar localnicii au renunţat la propriile sisteme de încălzire bazate pe combustibil fosil, pe care le-au înlocuit cu instalaţii care ardeau paie sau resturi lemnoase pentru a produce căldură şi apă caldă. În tot acest timp, au cumpărat acţiuni în noile turbine de vânt, care au generat suficient capital pentru a construi 11 mori de vânt pe insulă, iar apoi alte 10 turbine masive în largul mării. Toate produc acum cu 10% mai multă electricitate decât are nevoie insula Samsø.
"Am redus cu 140% emisiile de CO2 produse în 1998", se laudă Hermansen, care a devenit o vedetă media în Danemarca, cu apariţii în publicaţii prestigioase precum Time Magazine (care l-a numit erou al mediului anul trecut) sau The New Yorker, care i-a dedicat un dosar de 12 pagini. "Am fost căutat de către cei de la The Guardian, am apărut de trei ori deja la BBC World News, iar săptămâna viitoare New York Times o să vină la noi pentru a doua oară", spune fără modestie danezul.
Samsø a inaugurat recent şi o academie energetică. "Îi face pe copii nu doar responsabili faţă de energie, ci îi şi transformă în viitori ingineri", explică Hermansen. Iar o delegaţie din China, sosită de curând la Samsø, doreşte să facă o insulă asemănătoare până în 2010 şi au cerut expertiză danezilor.
În tot proiectul s-au investit 75 de milioane de dolari în 10 ani, dintre care 65 de milioane au provenit de la cetăţeni, companii şi municipalitate. Asta în condiţiile în care până atunci se investeau anual 10 de milioane de dolari în importul de energie. Reţeta pentru ca astfel de lucruri să devină posibile e simplă în ochii lui Hermansen: ai nevoie de politicieni curajoşi, dar mai ales de cât mai mulţi eroi locali.
