Ada Rosa Alfonso povesteşte că ambasadorul american în Cuba din acea vreme, Philip Wilson Bonsal, l-a forţat pe scriitor să părăsească Cuba, lăsând în locuinţa din Finca Vigie, acum muzeu, o serie de documente, inclusiv câteva manuscrise neterminate. Biografia oficială a lui Hemingway indică, însă, o altă ipoteză a repatrierii, şi anume triumful revoluţiei cubaneze.
Se pare că în ianuarie 1959, spune Alfonso, Hemingway a făcut o serie de afirmaţii în sprijinul revoluţiei, aprobând "executarea unuia dintre tirani, Fulgencio Batista", lucruri care i-ar fi deranjat pe oficialii americani. Mai mult, pe 15 mai 1959, Castro şi Hemingway "au vorbit mult" şi chiar au fost fotografiaţi împreună.
Conform directorului muzeului, scriitorul nu a avut niciodată probleme cu guvernul cubanez şi nici nu a vrut să-şi părăsească locuinţa de la Finca Vigia, unde scrisese vreme de 21 de ani. Rosa Alfonso merge mai departe, făcând o legătură aproape cauzală între plecarea lui Hemingway din Cuba şi sinuciderea scriitorului, un an mai târziu: "nu e de mirare că presiunea de a părăsi insula i-au afectat sănătatea mintală". Mai mult, ipoteza că Hemingway era urmărit de FBI, taxată de mulţi ca fiind paranoică, îi pare perfect plauzibilă lui Alfonso: "Părerea mea e că era urmărit. Hemingway a fost mereu o ţintă pentru FBI".
Nu este singura dezvăluire inedită despre Ernest Hemingway. În luna iulie, fostul ofiţer KGB Alexander Vassiliev a dezvăluit, într-o carte semnată împreună cu John Earl Haynes şi Harvey Klehr, dovezi pentru "trecutul de spion" al lui Ernest Hemingway, care, sub numele de cod "Argo", ar fi devenit unul dintre agenţii KGB-ului în America. Se pare că Hemingway, descris ca un "spion diletant", a fost recrutat de serviciile secrete sovietice în 1941, înaintea unei excursii în China. Scriitorul şi-ar fi exprimat "dorinţa şi voinţa de a-i ajuta" pe agenţii sovietici din Havana şi Londra, ajungând să furnizeze, sub numele de "Argo", "informaţii politice", fără a exista, însă, un contact direct între el şi KGB, motiv pentru care legăturile au încetat definitiv după aproape un deceniu. Se pare că Hemingway nu a reuşit să transmită, conform autorilor, nicio informaţie cu adevărat relevantă, una dintre ipoteze fiind aceea că şi-a folosit statutul de spion pentru scrierea cărţilor sale. Pe de altă parte, ipotezele asumate de autori demonstrează că J Robert Oppenheimer, denunţat vreme de 50 de ani că ar fi fost unul dintre spionii sovietici implicaţi în Proiectul Manhattan de construire a unei bombe atomice, a fost abordat de KGB, dar nu a devenit niciodată spion.
Ernest Hemingway (1899‑1961), un clasic al literaturii universale, a avut o viaţă extrem de tumultuoasă. Prieten cu Ezra Pound şi cu prozatorul Francis Scott Fitzgerald, a participat la ambele conflagraţii mondiale şi la Războiul Civil din Spania. În 1926, îi apare primul roman de succes, " The Sun Also Rises", o carte care descrie viaţa comunităţii americane din Europa. Printre titlurile care l-au făcut cunoscut se numără "A Farewell to Arms" ("Adio, arme"), din 1929, "For Whom the Bell Tolls" ("Pentru cine bat clopotele"), apărut în 1940 şi capodopera din 1952, volumul "The Old Man and the Sea" ("Bătrânul şi marea").
Pe 2 iulie 1961, la ora 7.30, prozatorul s-a împuşcat în cap, folosind o puşcă de vânătoare.
Hemingway s-ar fi sinucis, forţat să-şi părăsească locuinţa cubaneză, chiar de ambasadorul SUA
