Havuzul, smârcul şi călugăriţa

Ei bine, în ultima duminica a lunii septembrie, zi frumoasa, calda, m-am pornit spre amicul din sat, care ma invitase la un gratar. Pe drum, care drum e scurt, n-am timp nici de-o tigara, vad ceva mic si verde cu ochi mari pe asfalt, un ceva, o ceva, mai sa fie, doara n-o fi? Statea acolo nemiscat(a) si da, parca se ruga! M-am oprit, am scos kodakcelul meu, l-am pornit respectând tot ritualul necesar de ceva vreme (displayul nu se porneste la pornire decât dupa ce lovesc dig (...) Citește mai departe...