În alte timpuri, aproape toţi moţii făceau virşli. Reţeta este însă respectată cu stricteţe chiar şi acum, de puţinii producători rămaşi. Carnea de capră nu trebuie să fie foarte grasă. Se lasă la macerat două zile şi abia după aceea se adaugă şi puţină carne de vită şi de oaie.
Amestecul se bagă într-un maţ de oaie şi totul se dă la afumătoare. Stă şi acolo două ore, dar tot nu e gata. După ce se afumă, virşliul se opăreşte într-un cazan cu apă fiartă, jumătate de oră, apoi se pune într-un cazan cu apă rece. Abia acum se poate mânca.
Făbricuţa lui nea Gelu este chiar lângă piaţa de animale din Hălmagiu, atestată pe la 1783. Aici se întâlneau pe vremuri producătorii de virşli din Ţara Zarandului, dar şi de peste munţi, din Apuseni. Era adevărată întrecere între ei. La lăsarea întunericului fiecare calcula cât a vândut şi aşa demonstra că are reţeta cea mai bună. Și tot aici, moţii îmbrăcau straiele cele mai bune și se înghesuiau la bâlci.
