"Trebuie să ne gândim în ce măsură putem institui o pedeapsă complementară, în ce măsură interdicţia temporară în cazul săvârşirii unor infracţiuni deosebit de grave - omor, tâlhărie, viol - este sau nu actuală. Trebuie să ne gândim la acest lucru", a atras atenţia Frunda, în cadrul audierii ministrului de externe Cristian Diaconescu de către comisiile reunite de politică externă, justiţie şi drepturile omului ale Parlamentului pe tema situaţiei din Italia.
"Să spunem lucrurilor pe nume - dacă în România ar veni un milion de cetăţeni dintr-un alt stat pentru a munci şi am vedea la televizor că încep să fure, că violează nevasta unui demnitar sau o fată de 14 ani, atunci nu s-ar crea o psihologie colectivă împotriva acelor comunităţi?", a continuat senatorul.
"Din punct de vedere al drepturilor omului este inacceptabil ca din cauza unor incidente infracţionale să fie culpabilizată o întreagă comunitate. În mod pragmatic cred că şi noi ar trebui să facem mai mult pentru prevenirea infracţiunilor, printr-o colaborare cu comunitatea română de acolo, o prezenţă mai activă a poliţiştilor români din Italia. Această problemă trebuie rezolvată prin prevenţie", a şi-a continuat Frunda argumentaţia.
Pe de altă parte, europarlamentarul liberal Renate Weber, invitată la audierea din Parlament, a spus că nu este de acord cu propunerea lui Frunda. "La acest moment vorbim în cadrul Uniunii Europene de o libertate de circulaţie care trebuie respectată", a insistat Weber.
Vorbind despre situaţia comunităţii româneşti din Italia, europarlamentarul a arătat că a adresat la 9 februarie o interpelare vicepreşdintelui Comisiei Europene Jacques Barrot. "I-am solicitat oficialului CE să ceară autorităţilor italiene inclusiv un raport în legătură cu ultimele iniţiative legislative, pentru că, din punctul meu de vedere, acestea trebuie dezbătute la nivelul Uniunii Europene. Ideea de a avea patrule civile, adică 'bande de vigilante', mie mi se pare inadmisibilă în Europa anului 2009", a spus Weber.
Europarlamentarul a adăugat că primeşte săptămânal 3-4 sesizări din partea comunităţii române referitor la abuzuri la nivel local, întreţinute de autorităţile italiene. "România trebuie să aibă o prezenţă permanentă în Italia, alături de cei care sunt victime ale unor astfel de situaţii. (...). Este bine că s-a mărit numărul de consulate, dar dacă mă întrebaţi pe mine, eu cred că ar trebui triplat, iar numărul persoanelor care să lucreze acum acolo - pentru că suntem într-o situaţie excepţională - ar trebui înzecit", a arătat Weber.
La rândul său, ministrul de externe Cristian Diaconescu a spus, referitor la propunerea lui György Frunda, că nu va promova şi nu va accepta "ideea introducerii unor restricţii suplimentare în ceea ce priveşte libera circulaţie a românilor".
"Funcţionăm în acest moment după regulile europene convenite împreună cu partenerii europeni în cunoştinţă de cauză", a punctat Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a criticat şi atitudinea de disociere rasială: "Reiau şi amplific rugămintea în legătură cu apelativele pe care le folosim atunci când vorbim de comunitatea românească din afară: emigraţie, imigraţie, diasporă - sunt absolut neavenite din acest punct de vedere, ca să nu mai vorbesc de anumite disocieri rasiale, ce măcar din România nu ar trebui să plece. Vreau să spun foarte clar - nu ne scuză şi nu ne apără cu nimic dacă facem vreo separaţie de un anume fel. Nu ne ajută nici ca politicieni, nici ca oameni publici, nici ca oameni care doresc să transmită nişte mesaje care trebuie să se audă în altă parte", a explicat ministrul.
