În textul punctului de vedere trimis preşedintelui CCR, Ioan Vida, Guvernul arată interdicţia cumulului pensiei cu salariul nu aduce atingere dreptului la muncă şi dreptului la pensie, drepturi prevăzute în Constituţie, deoarece pensionarii care vor să lucreze au la dispoziţie şi alte modalităţi de a-şi rotunji veniturile, printre care plata cu ora, încheierea convenţiilor civile sau salariul dobândit în sectorul privat.
"Ordonanţa prevede exercitarea unui drept de opţiune
şi nu o suprimare a dreptului la muncă sau la pensie, lucru care
rezultă cu claritate, motiv pentru care considerăm că nu au incidenţă
prevederile art. 115 alin. 6 din Constituţie, astfel cum eronat se
susţine în sesizare", se arată în document.
Interdicţia cumulului este fundamentată prin faptul că pensionarul care
decide să muncească în continuare hotărăşte totodată să rămână în
cadrul populaţiei active, iar pensia este un drept ce revine celor care
s-au retras din această categorie.
De asemenea, Executivul respinge şi obiecţia Avocatului Poporului,
conform căreia Ordonanţa este discriminatorie deoarece permite cumulul
salariului cu pensia în cazul pensionarilor care ocupă funcţii de
demnitate publică. Temeiul invocat de Guvern este faptul că
funcţionarii publici, demnitarii, aleşii locali şi parlamentarii au
"interdicţii exprese de a desfăşura şi alte activităţi, remunerate sau
neremunerate, atât în sectorul public cât şi în sectorul privat", fapt
ce justifică excepţia din textul OUG 240.
În consecinţă, cumulul pensiei cu salariul rămâne la latitudinea
legiuitorului. "Acesta nu reprezintă un drept în sine, cu atât mai
mult un drept constituţional, ci o posibilitate pe care legiuitorul o
poate acorda sau nu, în funcţie de realităţile sociale şi economice de
la un moment dat (...) Ceea ce se limitează este exercitarea
concomitentă a celor două drepturi (dreptul la pensie şi dreptul la
venituri din activităţi profesionale)", se susţine în punctul de vedere
al Executivului.
"A considera că un cumul între pensie şi salariu reprezintă un drept legitim, până la momentul la care beneficiarul, în mod unilateral, decide încetarea raporturilor de muncă, echivalează nu numai cu negarea caracterului bilateral al raporturilor de muncă, dar semnifică însăşi negarea dreptului Guvernului de a decide şi de a schimba, la un moment dat, însăşi politica salarială şi socială", se mai arată în documenul remis Curţii Constituţionale de către Guvern.
