Documentul subliniază că în lunile dinainte de alegerile parlamentare
din aprilie 2009, Guvernul a restricţionat accesul partidelor de
opoziţie în mass-media, care este fie controlată de stat, fie afiliată,
şi a instituit măsuri care au obstrucţionat opoziţia, societatea civilă
şi presa. Toate ramurile Guvernului sunt influenţate profund de
Preşedinţie, iar unor unele grupuri religioase nu au putut să se
înregistreze oficial.
Deşi autorităţile
au respectat, în mare parte, drepturile omului, au existat informaţii
potrivit cărora forţele de ordine au bătut persoane arestate, iar
condiţiile de detenţie au rămas neadecvate.
În ceea ce priveşte corupţia, raportul afirmă că acest fenomen poate fi
constatat în sistemul judiciar şi în poliţie. De asemenea, au existat
cazuri de detenţii arbitrare şi de percheziţii ilegale.
Printre alte probleme se numără violenţa domestică, discriminarea
femeilor şi copiilor, traficul cu fete şi femei pentru exploatare
sexuală şi traficul cu bărbaţi pentru exploatare prin muncă,
discriminarea romilor, limitarea drepturilor muncitorilor şi
exploatarea copiilor.
Situaţia drepturilor omului este mai proastă în Transnistria decât în
restul ţării, arată raportul. Autorităţile au impus unele restricţii
asupra dreptului locuitorilor din această regiune separatistă de a-şi
schimba liber guvernul, precum şi asupra dreptului de a vota în
alegerile naţionale.
Transnistrenii au votat la alegerile organizate în 2005 şi 2006 din
această regiune, dar nu au putut să îşi depună candidatura liber, iar
autorităţile au împiedicat presa să transmită liber despre candidaţi
sau teme electorale.
Tortura şi arestările şi detenţiile arbitrare reprezintă în continuare
o problemă, în timp ce condiţiile din închisori sunt în continuare
dure.
Autorităţile transnistrene hărţuiesc presa independentă, liderii
partidelor de opoziţie şi ONG-urile, restricţionează dreptul la
asociere, libertatea de mişcare şi cea religioasă. De asemenea,
vorbitorii de limba română sunt discriminaţi, conchide raportul.