Miniştrii, în schimb, pierd din veniturile aferente următorilor ani, fiind coborâţi în grila unitară de salarizare de la coeficientul 11,2, în varianta anterioară a proiectului Legii unitare de salarizare, la 10,8, având atribuită cea mai mică valoare a coeficienţilor din ultima lună a discuţiilor cu sindicatele şi patronatele legate de salarizarea personalului din sectorul bugetar.
Primarul general al Capitalei coboară şi el puternic în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din sectorul bugetar, de la 11,2 salarii minime pe economie, la 10 salarii minime, în timp ce patriarhul Bisericii Ortodoxe urcă la 11,2 salarii, în "Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice", faţă de 10,8 salarii minime, din varianta proiectului din 3 septembrie.
Tot la salarizarea cultelor, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române ar urma să câştige 10,1 salarii minime.
Primul ministru rămâne cu 11,7 salarii minime pe economie, la fel ca şi şefii din justiţie, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi şeful Curţii de Conturi deşi, în urma negocierilor de vineri seară de la Ministerul Muncii, sindicaliştii anunţau că cei de pe treapta a doua a salarizării vor avea un coeficient în grilă egal cu 11,6 salarii minime.
Totodată, preşedintele României rămâne singurul demnitar plătit cu 12 salarii minime pe economie, iar consilierii prezidenţiali vor avea 10,8 salarii minime.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Securităţii (CNSAS) ar urma să câştige 11,2 salarii minime, la fel ca şi şeful Consiliului Concurenţei, în timp ce Avocatul Poporului va câştiga doar 10,2 salarii minime.