"Ţinând cont de ultimile statistici de pe piaţa muncii şi despre
migraţie, guvernul îşi va anunţa rapid decizia privind o posibilă
activare a clauzei de protecţie", a declarat pentru publicaţia NZZ am
Sonntag Philippe Piatti, purtător de cuvânt al Departamentului
Justiţiei.
În virtutea unui acord încheiat între Elveţia şi
Uniunea Europeană, cetăţenii europeni pot obţine slujbe în Elveţia fără
să se supună unui sistem de cote pentru permisele de muncă. Însă,
pentru a proteja piaţa eleţiană a muncii de o eventuală saturaţie,
acordul prevede şi o clauză ce autorizează Berna să impună restricţii
temporare, dacă se constată o creştere a imigraţiei de peste 10% pe an
în raport cu media ultimilor trei ani.
Potrivit ziarului Tages Anzeiger, subiectul va fi discutat miercuri (n.r. - 13 mai 2009) de guvernul elveţian.
Dacă această clauză este activată, restricţiile vor viza timp de maxim
doi ani imigranţii din primele 15 ţări membre UE, iar limitările se vor
stabili în funcţie de rata medie a imigraţiei din anul precedent la
care se adaugă 5%.
Această clauză nu a mai fost cuprinsă în acordul extins prin care au
fost incluse şi noile state membre UE. În cazul acestora, funcţionează
o perioadă de tranziţie de şapte ani.
Muncitorii germani şi portughezi contituie principalele grupe de
imigranţi europeni pentru Elveţia. Economia acestei ţări, care depinde
în mare măsură de exporturi, a fost afectată sever de criza mondială.
Rata şomajului a crescut în aprilie cu 3,5%, faţă de 3,4% în martie,
potrivit statisticilor date publicităţii vineri, iar numărul şomerilor
a crescut cu 35,5% în aprilie comparativ cu aprilie 2008.
În ceea ce-i priveşte pe români şi bulgari, ei vor continua să aibă
acces pe piaţa muncii din Elveţia numai în urma aprobării unor
contingente privind permisele anuale şi cele de scurtă durată pentru
perioada 2009-2016. Într-o primă etapă de şapte ani, respectiv până la
data de 1 iunie 2016, va exista, la fel ca şi în cazul statelor care au
devenit membre UE în 2004, un control al pieţei muncii, respectiv
restricţii ale dreptului de angajare în Elveţia.
Aceasta înseamnă că un
angajator elveţian poate angaja un lucrător din România sau Bulgaria
numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit un angajat
cetăţean elveţian sau din celelalte state membre ale UE. Contingentele
se vor stabili anual.
Potrivit Oficiului federal de migraţie din Elveţia, pentru 2009 au fost
aprobate 362 de permise (tip B) care se prelungesc anual şi 3.620 de
permise de scurtă durată (tip L) care se prelungesc în mod excepţional.
Cea de-a doua etapă tranzitorie este între 2016 şi 2019, perioadă în
care va fi aplicată clauza de protecţie specială, care permite
reducerea numărului de permise de rezidenţă, respectiv reintroducerea
contingentelor, în condiţiile unei imigraţii prea puternice. Aceste
dispoziţii tranzitorii sunt menite să asigure o deschidere treptată şi
controlată a pieţei de muncă.
În concluzie, românii vor avea acces liber pe piaţa muncii din Elveţia cel mai târziu în 2019.
