Împrumutul pe care România îl va lua va fi pe termen mediu, adică pe 2 ani şi nu va influenţa reformele pe care Executivul le are în vedere. Printre acestea, simplificarea regimului de taxe şi impozite sau reducerea birocraţiei.
Ministerul Finanţelor şi BNR au demarat o serie de discuţii preliminare cu Comisia Europeană, FMI şi Instituţiile Financiare Internaţionale cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic şi a necesarului de finanţare externă. Discuţiile vor dura două săptămâni.
Specialiştii spun că România are nevoie de minimum 7-10 miliarde de euro. Cei mai mulţi bani vor fi daţi oamenilor de afaceri pentru a-şi achita datoriile şi pentru a evita falimentul. O altă parte din împrumut va merge pentru finanţarea deficitului bugetar. În acest caz, banii vor fi folosiţi doar pentru strictul necesar şi nu pentru majorări salariale sau de pensii.
Dacă România va încheia un acord cu Fondul Monetar Internaţional, autorităţile române vor consulta membrii FMI de fiecare dată când vor lua o decizie şi vor ţine cont de orice recomandare a Fondului.
