Adrian Vilău nu a fost declarat colaborator al Securităţii pentru că
informaţiile pe care le-a oferit despre colegii săi nu au vizat
încălcarea dreptului la viaţa privată al acestora, dreptul la libera
exprimare şi libertatea opiniilor, au motivat magistraţii Tribunalului
Bucureşti hotărârea.
Judecătorii notează, în motivarea deciziei
prin care au constatat că Vilău nu a fost colaborator al fostei
Securităţi, că "prin aceste înscrisuri denumite de pârât note
informative, instanţa reţine că acestea nu au vizat încălcarea
dreptului la viaţa privată a acestora şi dreptul la libera exprimare şi
libertatea opiniilor. Astfel, informaţiile priveau activităţi şi
atitudini ale unor persoane care povesteau evenimente din viaţa lor,
relatau atitudini, sentimente şi opinii, care însă nu aveau legătură cu
regimul totalitar comunist".
Mai mult, instanţa arată că Vilău "dădea asigurări", în notele de la
Securitate, că persoanele despre care dădea informaţii nu vor rămâne în
străinătate dacă vor primi paşaport.
Totodată, magistraţii consideră că "reclamantul (n.r.- CNSAS) avea
obligaţia să administreze probatorii complete care să nu lase umbre de
îndoială asupra persoanei în privinţa căreia s-a îndreptat cu acţiunea
în constatare (n.r. - Adrian Vilău)".
Pe de altă parte,
judecătorii Tribunalului Bucureşti notează în motivare că Vilău a
primit, în 2000, o decizie de la Consiliul Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii, prin care s-a stabilit că nu a făcut poliţie
politică, iar în 2006 CNSAS a mai primit "actele depuse la acest
dosar", însă nu a emis o altă decizie prin care să arate că Vilău a
colaborat cu fosta Securitate.
Tot în motivare, magistraţii notează că, din analiza dosarului, rezultă
că Adrian Vilău a fost recrutat de Securitate pe 28 februarie 1984,
când a semnat un angajament şi a fost de acord să sprijine organele
Securităţii "în vederea cunoaşterii şi prevenirii săvârşirii unor
infracţiuni sau altor manifestări antisociale". Mai mult, magistraţii
notează că Vilău a dat note informative timp de 4 ani sub numele
conspirative Ion Popescu, Tudor Costea, Ion Guta şi Cameleonu despre
Dan Pitpiac, Mariana Roşu, Daniela Popa, Alexandru Răzvan şi Emil
Hollinger.
Adrian Vilău a fost deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996 şi
1996-2000 din partea fostului FSN, apoi din partea Partidului Democrat.
Vilău a fost exclus din PD în 1999, din cauza acuzaţiilor potrivit
cărora a colaborat cu securitatea şi a unor articole de presă în acest
sens. La aceea vreme el era proaspăt numit preşedinte al comisiei
parlamentare de control al SIE.
În 2006, Vilău şi-a recunoscut
trecutul şi a făcut publice detalii din dosarul său de Securitate. El a
susţinut că a fost racolat în anul 1984 şi ar fi trebuit să dea
informaţii despre studenţii străini aflaţi la aceeaşi facultate cu el.
Vilău a spus că a acceptat colaborarea deoarece, în acelaşi an, avusese
loc, la Bucureşti, un atentat asupra unui înalt demnitar palestinian,
în contextul în care majoritatea studenţilor străini din facultatea la
care studia el erau palestinieni. Tot în 2006, Vilău a spus că din
cauza dosarului său a fost şantajat înainte de a fi exclus din PD.
