Nichelul este un nutriment foarte important pentru o clasă de bacterii numite metanogene, care produc metan.
Bacteriile metanogene erau foarte răspândite în vremea Pământului timpuriu, umplând probabil atmosfera cu gaz metan, a declarat realizatorul studiului Kurt Konhauser, un microbiologist la Universitatea din Alberta. „Bacteriile metanogenice erau foarte fericite în urmă cu 2,5 miliarde de ani" a afirmat cercetătorul.
Rocile din acea eră au arătat că nivelul de oxigen din atmosferă a început să crească, ceea ce sugerează că scăzuse foarte mult nivelul metanului. Motivul pentru această creștere neaşteptată a rămas însă un mister.
Echipa lui Konhauser a căutat acest răspuns în rocile din Ontario, Canada, care alcătuiau odată fundul unei mări. Au descoperit că rocile vechi aveau un conţinut ridicat de nichel, în timp ce rocile mai tinere aveau mai puţin metal de acest fel.
Oamenii de ştiinţă au sugerat că răcirea mantalei Pământului a redus numărul de erupţii vulcanice care aduceau nichelul la suprafaţă , ceea ce a însemnat că din ce în ce mai puţin nichel ajungea din roci în oceane. „Foamea” de nichel a dus la reducerea drastică a metanogenelor, ceea ce a declanşat o scădere a metanului din atmosferă.
În acest timp, o clasă de bacterii fotosintetice numite cianobacterii, care existau deja în urmă cu 2,7 miliarde de ani, au continuat să producă oxigen. Metanul şi-a redus ponderea în atmosferă, iar oxigenul s-a acumulat, creând în cele din urmă condiţiile propice pentru viaţa pe bază de oxigen.
