Costas Christou, liderul misiunii FMI din Bosnia, a declarat că nivelul cotei de 200 milioane euro pe care o are Bosnia în cadrul Fondului ar putea fi dublată pentru un an.
În primul an al acordului, nivelul maxim al fondurilor accesibile ar putea fi de 400 milioane euro. Dacă este unul pe doi ani, suma s-ar putea dubla, a declarat Christou în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta a atras atenţia că finanţarea va depinde de nevoile ţării şi de programele pe care le va implementa.
"Trebuie să evaluăm situaţia pentru a vedea cât de mare este impactul asupra economiei Bosniei şi Herţegovinei în acest an şi în următorul, dar şi pentru a vedea ce combinaţie de măsuri poate fi făcută cu această finanţare", a spus Christou.
Cele două regiuni autonome ale Bosniei, Federaţia Bosniei şi Herţegovinei şi Republica Srpska, au cerut cabinetului central să invite misiunea FMI, după ce veniturile bugetare au scăzut în primul trimestru, ca şi producţia şi exporturile.
Guvernatorul băncii centrale, Kemal Kozaric, a declarat că Bosnia ar putea obţine până la un miliard euro, echivalent cu circa 8% din produsul intern brut din 2008. Oficialii bosniaci nu au specificat cât de mult ar avea nevoie de un acord cu FMI.
Vizita misiunii FMI este cel mai recent semn al dificultăţilor economice din Balcani, zonă ai cărei lideri sperau anul trecut că vor putea evita impactul crizei financiare mondiale. Cei mai mulţi experţi prevăd acum o recesiune în toate statele fostei Iugoslavii.
Christou a felicitat autorităţile din Republica Srpska, unde au început discuţiile, pentru că a luat din timp măsuri pentru a reduce impactul crizei modiale, precum îngheţarea salariilor şi reducerea cheltuielilor publice la mai puţin de 40% din produsul intern brut (PIB).
Republica Srpska are o situaţie bugetară mai bună, în urma privatizărilor din ultimii ani şi a controlului bugetar. Discuţiile cu FMI se vor muta pe 20 aprilie la Sarajevo, pentru negocieri cu oficialii guvernamentali din Federaţia Bosniei şi Herţegovinei, ce este într-o situaţie dificilă, din cauza ajutoarelor sociale ridicate acordate pentru veterani şi pentru cei răniţi în războiul din 1992-1995.
Letonia, România, Ungaria, Ucraina şi alte ţări din regiune au cerut sprijinul FMI, după ce aversiunea globală faţă de risc şi blocarea creditării au îngreunat accesul la capital.
