"Am investit mulţi bani în acest festival şi am muncit enorm, vreme
de cinci ani. Nu vreau să îmi bat joc de ei. Simt că dacă nu mut
festivalul din Bucureşti va muri. Nu pot să las pe cei din anumite
găşti, care mă urăsc, să distrugă munca unei întregi echipe. Încă mai
am credit în afară (în străinătate - n.r.), deşi ura a fost exportată",
a spus directorul festivalului, Cornelia Paloş.
Locul în care se va desfăşura festivalul nu a fost încă dezvăluit, de teamă că "telefoanele şi chiar micile şi
intervenţii politice vor funcţiona", însă, potrivit Corneliei Paloş,
evenimentul va fi găzduit de un oraş unde oamenii sunt deschişi spre
asemenea evenimente culturale şi se va bucura de susţinerea consiliului
local.
Intervalul de desfăşurare va fi şi el schimbat. Astfel,
în loc de perioada iunie-iulie, când au avut loc ediţiile trecute,
festivalul se va desfăşura în perioada 28 septembrie - 4 octombrie. "Nu
vreau să mai fie alte scandaluri legate de faptul că să prezint în festival un film care era dorit de festivaluri
din România. Între timp, am descoperit că avem şi asemenea ierarhizări.
E şocant, pentru că în alte ţări sunt zeci de festivaluri,
iar organizatorii nu-şi permit să facă asemenea diferenţieri",
precizează directorul evenimentului.
Potrivit Corneliei
Paloş, la ediţiile anterioare ale festivalului, mai mulţi invitaţi
străini au fost contactaţi de alte persoane din industria
cinematografică autohtonă, încercându-se astfel discreditarea
evenimentului.
Filmele prezentate în cadrul festivalului vor fi proiectate, după
eveniment, şi în alte oraşe din ţară, aşa cum s-a întâmplat şi la
ediţiile anterioare.
Bugetul ediţiei de anul acesta - 500.000 de lei, din care 200.000 de la
Centrul Naţional al Cinematografiei - este considerat de organizatori
ca fiind suficient. "Noi întotdeauna am avut bugete reale. Cu banii
ăştia poţi avea şi invitaţi, şi filme bune, şi cazări plătite, şi
transport filme şi selecţioner străin", mai spune Paloş. Valoarea
totală a premiilor va fi de 18.000 de euro.
Festivalului va include, şi la ediţia de anul acesta, programul
regional "CineBlackSea", singurul de acest gen din zonă, care se
adresează cineaştilor din ţările bazinului Mării Negre şi are trei
secţiuni: lungmetraje, documentare şi scurtmetraje. În festival vor mai
fi "Woman în cinema", cu aceleaşi trei secţiuni, şi categoriile
"Panorama", cu două secţiuni, una internaţională şi alta
necompetitivă, şi "Focus", categorie necompetitivă.
Termenul limită de înscriere a filmelor este 1 august, dar deja
selecţionerii au început să vizioneze filme şi au ales, până în
prezent, 40 de pelicule. Acest număr va fi completat de alte filme
trimise organizatorilor, dar şi de pelicule vizionate de
selecţioneri la alte festivaluri.
La fiecare dintre ediţiile precedente ale BIFF au fost prezentate între
de 50 şi 70 de filme. Printre producţiile prezentate până acum la BIFF
în afara competiţiei s-au numărat, în 2007, premiera naţională
a peliculei premiate cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, "Das
Leben der Anderen" (Viaţa celorlalţi), regizat de danezul Florian
Henkel, "Breakfast on Pluto" (Micul dejun pe Pluto), de Neil Jordan,
"The Wind That Shakes The Barley" (Vântul care agită spiritele), de Ken
Loach, şi "9th Company" (Compania a noua), în regia lui Fiodor
Bondarciuk. Tot în afara competiţiei, în 2008, cele mai importante
filme au fost "It's Hard to Be Nice" (E greu să fii amabil), de Srđan
Vuletić, "Eduart", regizat de Angeliki Antoniou, şi "The Trap"
(Capcana), în regia sârbului Srdan Golubovic.
În competiţiile din ultimii doi ani, considerate de organizatori drept
cele mai reuşite, au fost prezentate, printre altele, filme ca "A Trip
to Karabakh" (Călătorie la Karabakh), regizat de Levan Tutberidze,
"Times And Winds" (Vântul şi vremurile), de Reha Erdem, "Shortbus", în
regia lui John Cameron Mitchell, "This is England" (Aceasta este
Anglia) de Shane Meadows, "Comme des voleurs (a l'est)" (Pe furiş), de
Lionel Baier, "Nothing Personal" (Nimic personal), de Larisa Sadilova,
"Tavka" (Frica de Dumnezeu), a lui Ozer Kiziltan, "Little Moth" (Micuţa
Molie), de Peng Tao şi "Heile Welt" (Toate Lucrurile Invizibile), în
regia lui Jakob M. Erwa.
Câştigătorii de anul trecut au fost, la scurtmetraje, "Valuri", de
Adrian Sitaru, şi "Rifat", regizat de Emin Alper, iar la documentare,
"How to Become a Hero" (Cum să devii erou), de Mladen Maticevic, şi
"Lakshmi and Me" (Eu şi Lakshmi), de Nishita Jain. În cadrul
programului CineBlackSea, cel mai bun film a fost ales "The Refugee"
(Refugiatul), de Reis Celik, premiul pentru cel mai bun regizor i-a
revenit lui Iglika Triffonova, pentru "Investigation" (Investigaţia),
iar distincţia pentru cel mai bun debut i-a fost acordată lui Ozer
Kizitlan, pentru pelicula "Tavka" (Frica lui Dumnezeu).
