Potrivit primului punct al rezoluţiei, Consiliile Judiciare, în asigurarea supremaţiei legii, trebuie să asigure o transparenţă totală a sistemului judiciar din fiecare ţară.
La punctul doi se defineşte ce înseamnă un sistem transparent şi anume acela în care orice persoană are acces la justiţie sau la o modalitate alternativă de soluţionare a litigiului. Procedura trebuie să fie accesibilă tuturor persoanelor fizice şi juridice, iar legile şi regulamentele, inclusiv reglementările europene, trebuie să fie accesibile şi uşor de înţeles.
Fiecare cauză trebuie să fie soluţionată într-un termen rezonabil, cu costuri rezonabile, în concordanţă cu legea. Hotărârile judecătoreşti trebuie să fie clar motivate şi publice, cu excepţia anumitor hotărâri sau date cu caracter personal. Interesele părţilor trebuie să fie respectate cu prilejul soluţionării fiecărei cauze, se mai arată în rezoluţie.
La punctul doi, documentul prevede că puterea executivă şi cea legislativă au obligaţia să asigure fonduri suficiente pentru sistemul judiciar. Se prevede, de asemeneam că elaborarea bugetului trebuie să fie transparentă, iar implementarea sa trebuie să se facă în mod corespunzător.
Potrivit punctului trei din rezoluţie, Consiliile Judiciare trebuie să fie responsabile pentru funcţionarea corespunzătoare a administrării justiţiei. Astfel, asigurarea transparenţei modului de îndeplinire a atribuţiilor consiliului (în materie de finanţare, formarea profesională, numirile în sistem şi problemele disciplinare), protejarea imaginii justiţiei prin furnizarea de informaţii suficiente publicului şi mass-media, întocmirea unui raport anual asupra modalităţii în care şi-au execitat atribuţiile sunt modalităţile prevăzute în rezoluţie pentru îndeplinirea obiectivului de la punctul trei.
Executivul şi legislativul au obligaţia să asigure fonduri suficiente pentru justiţie, a decis RECJ
