Cei mai iritaţi de gunoaiele sau vechiturile aruncate la întâmplare s-au declarat slovenii şi nemţii (peste 90%), urmaţi de sârbi (80%), francezi (78%), români (70%), cehi (67%), polonezi (65%) şi unguri (60%).
Dacă în aceasta privinţă europenii chestionaţi au fost majoritar de acord, interesante sunt "păcatele împotriva mediului" care s-au clasat pe locurile următoare. Aici apar diferenţele între ţări.
De exemplu, pe locul imediat următor în antipatiile sârbilor, cehilor şi ungurilor se plasează fumătorii care-şi sting ţigările oriunde, în timp ce pe nemţi îi enerveaza mai degrabă cei care lasă robinetele să curgă fără motiv.
În cazul românilor, acelaşi grad de antipatie (7% - imediat după cei care aruncă gunoiul sau vechiturile unde se nimereşte) îl înregistrează şi fumătorii care-şi sting ţigările oriunde, dar şi cei care lasă robinetul să curgă fără motiv.
Un alt rezultat interesant: românii, alături de cehi, sunt europenii cel mai puţin enervaţi de SUV-urile de pe străzile oraşelor (doar 1% dintre respondenţi au declarat că îi supără cei care conduc SUV-uri). În Ungaria şi Polonia, maşinile de teren poluante se plasează pe locurile 7, respectiv 8 în topul antipatiei respondenţilor (cu circa 3% din voturi).
Sondajele au fost realizate în perioada martie – mai 2009, în fiecare ţară, online, telefonic sau prin metoda interviului direct, pe eşantioane cuprinse între 100 şi 1.438 persoane. Cehii, polonezii, românii şi ungurii au optat pentru sondaje cu un singur răspuns posibil, în timp ce nemţii, francezii, sârbii şi slovenii le-au lăsat respondenţilor posibilitatea de a da răspunsuri multiple.
În România, sondajul a fost realizat online, pe site-ul www.erd.ro, unde au votat 331 de persoane în perioada 8-14 aprilie 2009. Rezultatele complete ale sondajului din România, dar şi din celelalte ţări europene, le puteţi găsi pe site-ul www.erd.ro.
Anul acesta Reader’s Digest a iniţiat un proiect special: toate ediţiile europene ale revistei din luna iunie sunt dedicate protejării mediului. Fiecare editţe conţine peste 40 de pagini cu articole pe teme ecologice, printre care şi un material semnat chiar de Prinţul Charles.
