Europarlamentare 2019. Politicienii care își doresc postul de președinte al Comisiei Europene au dezbătut miercuri temele alegerilor din 23-26 mai, abordând subiecte precum migrația, taxele, clima, comerțul și, evident, viitorul Europei.
Șase candidați au participat la dezbatere, după cum urmează:
- Manfred Weber, un german, candidatul Partidului Popular European
- Frans Timmermans, un olandez, candidatul Partidului Socialiștilor Europeni
- Nico Cue, un spaniol, canddiat al Stângii Europene
- Ska Keller, din germania, candidata Partidului Verzilor Europeni
- Jan Zahradil, din Cehia, candiat al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor
- Margarethe Vestager, din Danemarca, candidata Alianței Liberalilor și Democraților
Europarlamentare 2019: Principiul Spitzenkandidat
În ciuda numărului mare de candidați pentru șefia Comisiei Europene, singurii cu șanse serioase, din această garnitură cel puțin, sunt Weber și Timmermans, reprezentanții celor mai importante grupuri politice din Parlamentul European.
De menționat totuși că desemnarea acestor candidați, potrivit unui principiu agreat în Parlamentul European și în unele state membre, denumit principiul Spitzenkandidat, care presupune că omul grupului politic care primește cele mai multe voturi ajunge la președinția Comisiei UE, nu înseamnă că acest lucru se va și întâmpla.
Liberalii, spre exemplu, au înaintat nu doar unul, ci mai mulți candidați, subliniind că nu sunt tocmai de acord cu principiul candidaturilor unice, în condițiile în care acestea îi favorizează pe populari și pe socialiști.
Dintre șefii de state și de guverne, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și premierul Olandei Mark Rutte au subliniat că nu se simt obligați de principiul Spitzenkandidat.
Europarlamentare 2019. Ce e obligatoriu să știm despre crucialul scrutin din 26 mai
Europarlamentare 2019: Schimbări climatice
Mai mulți candidați, printre care Ska Keller și Frans Timmermans au cerut acțiuni mai determinate din partea Comisiei UE și a statelor membre pentru limitarea emisiilor de carbon.
”M-am săturat de scuze”, a spus Timmermans, care a cerut o taxă impusă companiilor aeriene și o taxă pe emisiile de CO2 aplicată tuturor companiilor.
Keller a subliniat la rândul său că avem nevoie de ”o altă Europă” care să protejeze planeta.
De partea cealaltă, mai sceptic s-a arătat Manfred Weber, care a atras atenția că toate aceste măsuri trebuie să ia în calcul menținerea locurilor de muncă și a cerut mai degrabă adoptarea ”noilor tehnologii”.
Europarlamentare 2019: Despre taxarea companiilor
Pe tema taxării companiilor, Timmermans a subliniat că giganții din domeniul tehnologiei, precum Amazon, ar trebui să fie puși să plătească taxe mult mai mari decât în prezent.
”Ar trebui să o întrebăm pe Alexa: Când va plăti Amazon taxe?””, a glumit el.
Și Weber a cerut acțiuni mai dure împotriva companiilor. Fapul că UE a acționat în privința taxelor reduse plătite de Apple în Irlanda l-au făcut ”mândru că este European”.
Europarlamentare 2019: Despre viitorul Europei
Weber a îndemnat alegătorii să fie optimiști și a apreciat că viitoarea Comisie Europeană ar putea aduce ”o nouă eră” în care Europa ar putea veni mai aproape de cetățeni.
Zahradil a cerut însă mai puțină implicare a UE. Uniunea Europeană, a zis el, nu este un stat și trebuie redusă și descentralizată.
Candidatul reformist a cerut practic un echilibru între nivelul național și cel european.
În acest context, Timmermans a cerut alegătorilor să nu își irosească votul.
”Orice ați alege, nu deveniți indiferenți. Alegeți. Dacă nu votați, altcineva o va face în locul vostru”, a spus Timmermans.
