Europa de Est, unde randamentele pieţelor bursiere şi valutare au atins 50% în acest an, îşi poate pierde pozţia de principală ţintă de investiţii a continentului, din cauza nivelului ridicat al datoriilor, relatează Bloomberg.
Forintul a înregistrat una dintre cele mai slabe performanţe în ultima lună, în rândul celor 26 de valute din ţările emergente, în timp ce Slovacia, Polonia, Bulgaria şi Cehia sunt printre cele şapte ţări ce înregistrează cele mai mari creşteri ale riscurilor de creditare.
\"Unii investitori ar putea subestima potenţialul presiunilor ce pot fi exercitate asupra obligaţiunilor şi valutelor\", a declarat Tim Haaf, analist în cadrul Pacific Investment Management Co., divizie a grupului Allianz SE. \"Lumea iese din criză, însă Europa de Est trebuie în continuare să reducă nivelul datoriilor externe, ceea ce îi va lua ceva timp\".
Creşterile deficitelor publice au obligat unele ţări din Uniunea Europeană, precum Polonia şi Letonia, să îşi amâne calendarele de aderare la zona euro. România şi Ungaria au fost nevoite să implementeze reduceri bugetare ce au exacerbat recesiunile, pentru a întruni criteriile necesare primirii împrumuturilor externe de câte 20 miliarde euro (circa 30 miliarde dolari), credite necesare finanţării deficitelor bugetare şi de cont curent.
Ţările din Europa de Est au înregistrat în ultimii ani creşteri economice puternice, însă în prezent se bazează pe credite externe de circa 100 miliarde dolari, echivalent cu 69% din totalul la nivel mondial, din surse precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) sau Banca Mondială.
Comisia Europeană prevede că datoria guvernamentală a Ungariei va depăşi 75% din produsul intern brut (PIB) în următorii trei ani, şi că datoria Poloniei va creşte la 61% din PIB în 2011. Comisia prevede un deficit bugetar de 12,3% din PIB în 2010 pentru Letonia şi de 7,5% din PIB pentru Polonia.
\"Este puţin probabilă o revenire la nivelul anterior crizei\", a declarat Arend Kapteyn, economist-şef pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa în cadrul Deutsche Bank AG.
Economiile emergente din Europa au beneficiat în perioada 2002-2008 de afluxuri de capital străin echivalente cu circa 8% din PIB-ul anual mediu, finanţând o dezvoltare puternică a pieţei creditelor, a mai spus acesta. \"Nu credem că afluxurile vor reveni la vechiul nivel\", a adăugat Kapteyn.
Indicii bursieri din regiune au avansat în acest an, chiar dacă economia Europei Centrale şi de Est se va comprima cu 6,3% în 2009, comprimarea urmând să se prelungească în 2010 în patru state, printre care şi Ungaria, a anunţat pe 2 noiembrie Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). BERD estimează că şase dintre economiile regiunii vor creşte cu circa 1% în anul viitor, în timp ce creşterea medie va atinge 2,5%.
Indicele principal al Bursei din Bucureşti a crescut cu 77% în acest an, raportat la dolari, incluzând dividendele reinvestite. Cele mai mari câştiguri de pe bursă au fost înregistrate de titlurile Rompetrol Rafinare SA, a căror cotaţie a crescut cu 281%, şi de titlurile Biofarm Bucureşti, care s-au apreciat cu 169%.
Indicele Bursei din Budapesta a crescut cu 92% din luna ianuarie. Economia Ungariei se va comprima cu 6,5% în acest an şi cu 0,5% în 2010, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Indicele principal al bursei ucrainene a avansat cu 107% în acest an, titlurile companiei Motor Sich JSC apreciindu-se cu peste 300%, chiar dacă tulburările politice au amânat reducerile bugetare necesare primirii unei tranşe de 3,4 miliarde dolari din creditul acordat de FMI. Ucraina nu va avea suficiente fonduri cu care să achite gazele naturale importate din Rusia la începutul iernii dacă nu va primi tranşa de la FMI până pe 7 decembrie.
Indicele bursier al regiunii, NTX New Europe Blue Chip, s-a dublat din luna martie, când a atins un nivel minim al ultimilor cinci ani. Creşterea sa a încetinit în ultima lună, indicele osclinând în intervalul 1.100-1.200 puncte.
Radoslaw Bodys, economist pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul BofA Merrill Lynch Global Research, a declarat că nu observă \"riscuri semnificative pe termen lung\". Europa de Est \"va fi cu siguranţă în urma Asiei şi probabil şi a Americii Latine, cel puţin în viitorul apropiat\", pentru că Europa de Est este mai dezvoltată, \"deci, prin definiţie, potenţialul său de creştere este mai mic\". \"Iniţial, revenirea va fi mai lentă decât în Europa de Vest, însă cred că destul de repede va avea o evoluţie mai bună\", a explicat el.
Rachel Ziemba, analist în cadrul Roubini Global Economics, se arată însă mai puţin optimistă, susţinând că unii factori de creştere sunt supraestimaţi.
\"Europa de Est este şi va continua să fie în urmă celorlalte pieţe emergente. Există numeroase aşteptări legate de o revenire susţinută de exporturi, însă Europa de Vest va putea absorbi o cantitate limitată de bunuri\", a declarat ea.
