"Solicităm votul de încredere pentru o reformă a justiţiei. Este vorba despre o reformă profundă a sistemului judiciar", a declarat Emil Boc în deschiderea discursului din faţa parlamentarilor.
Boc a subliniat că prin aceste două coduri se va realiza o justiţie de calitate pentru români. "Vom realiza o justiţie mai rapidă şi cu costuri mai reduse pentru cetăţean", a spus primul ministru.
"Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat. Decizia de a elabora un nou Cod penal nu este o simplă manifestare a voinţei politice, ci reprezintă, în egală măsură, un corolar al evoluţiei economico-sociale, dar şi al revoluţiei doctrinei şi jurisprudenţei din România. Această decizie de creare a unui nou instrument juridic în materie penală este fundamentată şi de neajunsurile existente în actuala reglementare. Codul penal actual a fost adoptat prin legea 15 din 1968 şi se află în vigoare din 1 ianuarie 1969. Deşi începând cu anul 1990 a existat o perocupare constantă pentru înlăturare a unor reglementări incompatibile cu exigenţele statului de drept, modificările operate nu au fost şi nu puteau fi în măsură să determine o modificare structurală a reglementării penale române", a declarat Emil Boc, în cea de-a doua şedinţă, în faţa plenului reunit.
Premierul a arătat că, în prezent, există 250 de legi speciale conţinând dispoziţii penale, care completează actualele reglementări existente în cod. "De aceea e nevoie de un nou Cod penal care să unească aceste reglementări", a subliniat primul-ministru în a doua şedinţă a Parlamentului dedicate asumării răspunderii Guvernului pe Codurile din justiţie.
În prima şedinţă comună, Emil Boc a argumentat asumarea răspunderii Guvernului pe Codul civil. Emil Boc a spus că proiectele celor două Coduri - civil şi penal - reprezintă un demers pe cât de ambiţios şi important, pe atât de util.
Premierul a explicat şi de ce era nevoie de asumarea răspunderii pe cele două Coduri, prezentând trei argumente, primul fiind că este vorba de o reformă profundă a sistemului judiciar românesc, Codul civil datând din 1865, iar cel penal din 1968, urmat de alte 250 de legi speciale care consacră norme penale.
Al doilea argument prezentat de Emil Boc se referă la punerea în aplicare a principiului constituţional că nimeni nu e mai presus de lege şi că prin aceasta se doreşte "o justiţie mai rapidă şi cu costuri mai reduse pentru cetăţean".
Cel de-al treilea argument este angajamentul pe care România şi l-a luat în faţa UE pentru elaborarea noilor Coduri. "E timpul să ne ţinem de cuvânt", a spus premierul.
"Este vorba şi de angajamentele în faţa UE. Cred că e timpul să ne ţinem de cuvânt. Astăzi nu facem altceva decât să asigurăm ca România să fie tratată şi în spaţiul Uniunii Europene ca un stat cu drepturi depline de membru al UE, fără alte condiţionări şi fără alte obligaţii. Dacă vrem să fim trataţi ca stat membru cu drepturi depline, trebuie să ne îndeplinim şi ultimele angajamente în materie de justiţie", a mai spus Emil Boc.
Premierul a mulţumit Societăţii Civile, Guvernului, Parlamentului, Comisiilor de specialitate care au lucrat la aceste proiecte.
A doua şedinţă de plen, în cadrul căreia Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru Codul penal, s-a desfăşurat în prezenţa a 416 deputaţi şi senatori. Potrivit Constituţiei, în termen de 3 zile de la prezentarea proiectelor de lege, o pătrime dintre parlamentari pot depune o moţiune de cenzură. Dacă moţiunea este adoptată, guvernul este demis. Dacă moţiunea nu primeşte voturile necesare, proiectul de lege se consideră adoptat şi devine obligatoriu pentru Guvern. PNL este singurul partid parlamentar care a ameninţat cu depunerea unei moţiuni de cenzură.
