Elevii de gimnaziu din România petrec o oră pe săptămână citind, faţă de 20 de ore în faţa computerului şi televizorului, potrivit unor informaţii furnizate de părinţi pentru studiul "Şcoala aşa cum este", prezentat de Centrul Educaţia 2000+ şi UNICEF.
Majoritatea părinţilor intervievaţi (66,4%) consideră şcoala ca fiind cel mai important factor care ar putea asigura succesul în viaţă, însă modul în care se face educaţia copiilor în instituţiile româneşti este dezamăgitor pentru cei mai mulţi dintre ei. Cele mai multe probleme monitorizate de părinţi sunt legate de programa şcolară, considerată prea încărcată, manualele neatractive şi profesorii destul de slab pregătiţi.
Dacă programa este foarte încărcată, elevii de gimnaziu petrecând, cel mai frecvent, până la 50 de ore pe săptămână la cursuri şi la pregătirea lecţiilor, pentru citit ei alocă, în cele mai multe cazuri, o oră pe săptămână.
Cei mai mulţi părinţi spun că activităţile care le ocupă cel mai mult timp copiilor sunt televizorul, computerul şi întâlnirile cu prietenii, câte 10 ore pe săptămână pentru fiecare. "Şcoala ar trebui să îi ţină pe copii ocupaţi, departe de calculator. Noi făceam lucru manual la şcoală" şi "Ar trebui să facă mai multe activităţi extracurriculare" sunt două dintre opiniile părinţilor. Ei atrag atenţia că, în timp ce activităţile extracurriculare lipsesc, programa şcolară este plină de cursuri şi informaţii inutile. "La ce le trebuie copiilor noştri trigonometrie, noţiuni de urbanism şi rezistenţa materialelor?", mai spun părinţii.
Indiferent de ceea ce copii lor trebuie să înveţe la şcoală, 82% dintre părinţi cad de acord asupra faptului că rezultatele, bune sau proaste, ale elevilor se datorează profesorilor. În opinia a 79% dintre respondenţi profesorii sunt persoane dedicate profesiei lor, de altfel, este generală tendinţa părinţilor intervievaţi de a considera cariera de profesor ca neafectată de interese financiare.
În ceea ce priveşte caracterizarea acestora, însă, opiniile părinţilor sunt la extreme. "Au foarte multă răbdare, la ce salarii au şi la cum sunt priviţi în societate în general", "sunt făcuţi pentru meseria asta", "unii sunt trup şi suflet pentru şcoală", spun unii dintre părinţi. "Sunt indiferenţi, agresivi chiar", "să fie copilul cât mai prost la clasă ca să vină părintele cu el la pregătire", spun alţi părinţi, care cred chiar că profesorii nu ar face faţă altor meserii de pe piaţa muncii.
Majoritatea criticilor părinţilor se îndreaptă spre cadrele didactice tinere. Cei mai mulţi părinţi cred că profesorii mai în vârstă sunt mai bine pregătiţi decât cei mai tineri, care, din diferite motive, nu ar urma cu seriozitate cariera didactică.
Dacă, în privinţa şcolii în care învaţă copiii lor, părinţii sunt cât de cât mulţumiţi, sistemul este profund criticat, un sistem în care nivelul de educaţie al tutorilor şi veniturile lor influenţează vizibil rezultatele şcolare ale elevilor. De altfel, potrivit aceluiaşi studiu, peste 60% dintre copiii provenind din familii cu venituri peste medie au rezultate foarte bune la şcoală, faţă de numai 32% dintre cei care cresc în gospodării cu venituri ce acoperă strictul necesar.
La cercetarea care a avut loc în vara acestui an au participat 392 de părinţi din Bucureşti şi din judeţele Mureş, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu, atât din mediu rural, cât şi din mediul urban.
