"Problema salubrizării din Sinaia este foarte gravă, dar, din păcate,
se află pe ultimul loc între priorităţile autorităţilor. Şi asta deşi
România poate fi penalizată cu până la 200.000 euro pe zi pentru
gropile de gunoi neecologice rămase deschise, după încheierea
termenului negociat cu Uniunea Europeană", a declarat, pentru NewsIn,
preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
"Deşi iniţial ne-au spus
că se vor ocupa de ducerea deşeurilor la groapa ecologică de la Braşov,
a trebuit să ne descurcăm fără sprijinul autorităţilor locale, care
ne-au spus ulterior că aceasta nu intră în atribuţiile primăriei", a
adăugat ea.
Unul dintre motivele eschivării autorităţii locale ar putea fi că taxa
de depozitare a gunoaielor este destul de ridicată, potrivit EcoAssist.
Sinaia nu are oficial groapă de gunoi, însă voluntarii EcoAssist au
descoperit locul în care se arunca sistematic gunoiul şi care se afla
pe locul unei foste cariere. Printre cei care au militat încă din 2004
pentru închiderea acesteia s-a aflat şi Administraţia Parcului Naţional
Bucegi, al cărui director ne-a precizat că aceasta putea să afecteze
pânza freatică. Recent, primăria a pus o barieră în acea zonă, urmând
ca locul să fie acoperit cu pământ şi ulterior plantate flori.
La finalul săptămânii trecute, voluntarii EcoAssist au colectat
selectiv 500 de saci de deşeuri, după ce în perioada 6-9 august mai
adunaseră 400 de saci, reprezentând trei sferturi din
capacitatea gropii de gunoi formate la Cota 1500 din Sinaia.
"În acest week-end am strâns peste 500 de saci cu deşeuri, pe care
le-am pus separat, respectiv ce se poate arde şi ce se poate recicla.
De exemplu, gunoaiele care pot fi co-incinerate au fost preluate de
Ecovalor din Câmpulung, iar dozele de aluminiu, respectiv resturile de
sticle, farfurii şi pahare le-am stocat separat pentru a putea fi
reciclate", a declarat preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
Ea a precizat că râpa în care au fost aruncate gunoaiele de-a lungul
timpului este destul de accidentată, iar accesul este îngreunat şi de
tufele şi ierburile crescute printre copaci.
"E destul de dificil de ajuns, iar munca noastră nu e respectată. De exemplu, noi strângeam deşeurile de pe un versant, iar pe celălalt am văzut cum o persoană arunca alte gunoaie. În plus, o parte din voluntari au coborât pe drumul cotei spre 1400 au strâns deşeuri, iar când s-au întors au văzut că alţi turişti sau oameni din zonă aruncaseră altele în loc. E şi insalubru şi, totodată, o imagine proastă pentru turism", a mai spus Liana Buzea.
Românii s-au obişnuit să arunce resturile în natură, pentru că nu păţesc nimic.
Directorul Administraţiei Parcului Naţional Bucegi, Horia Iuncu, a
explicat, pentru NewsIn, că groapa de gunoi a fost alimentată zeci de
ani la rând cu resturi de la cabane şi de la turişti, iar cantitatea de
deşeuri a fost foarte mare.
"Resturile de la fiecare cabană erau aruncate în pe câte un teren din apropriere. Pe vremea comuniştilor politica statului nu viza protecţia mediului şi nici nu exista vreun sistem de control sau de supraveghere. Astfel că, am mai avut asemenea gropi şi la Babele, Cuibul Dorului, Valea Padinii, însă accesul acolo era mult mai uşor. Puteam strânge deşeurile şi să le punem direct în maşinile care le transportau la gropile de gunoi autorizate", a spus Iuncu.
În schimb, la groapa de la cota 1500 din Sinaia este foarte dificil de
ajuns, deoarece a fost formată într-o zonă foarte abruptă, a mai
precizat el.
"Pentru a putea aduna deşeurile de acolo a fost nevoie de prezenţa unor
alpinişti care să-i ajute pe voluntari. În plus de la 1500 m la 1400 m
nu este decât un drum tehnologic pe care cu greu am reuşit să coborâm
deşeurile într-o camionetă Aro", a adăugat şeful APN Bucegi.
EcoAssist şi-a propus ca în perioada următoare să realizeze o hartă cu
ariile protejate unde există gropi de gunoi create prin aruncare
sistematică, pe care să o prezinte autorităţile pentru a lua măsurile
care se impun, mai ales în contextul în care guvernul duce o campanie
de promovare a turismului intern.
