"Va exista, cu siguranţă, o creştere a numărului consumatorilor de droguri, pentru că nu este vorba numai despre ideea de fruct oprit, ci şi de curiozitate. Dependenţa de droguri se naşte de la încercarea de stupefiante uşoare, după care urmează nevoia de a încerca droguri mai puternice. Materializarea propunerii făcute de comisia prezidenţială nu va face decât să înlesnească dependenţa", a declarat dr. Bengescu, specialist la Centrul de Sănătate Mintală Bucureşti.
Medicul Cristian Bengescu-Bellu vede însă cu ochi buni dezincriminarea prostituţiei, propusă tot de Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale şi demografice. "Oricum se practică la toate colţurile, iar dezincriminarea va ajuta la ţinerea ei sub control medical. Sunt multe boli, precum SIDA, hepatita B sau sifilisul, care se iau de la prostituate şi pe care mulţi pacienţi refuză să recunoască de unde le-au contractat", a explicat Bengescu.
În octombrie 2008, specialiştii în problema dependenţei de droguri estimau că media de vârstă a toxicomanilor români a scăzut, în ultimii ani, de la 25 la 17-19 ani, iar mulţi dintre ei, chiar dacă scapă de dependenţa fizică, ajung să consume din nou droguri din cauză că nu există centre post-tratament pentru înlăturarea dependenţei psihice, susţin specialiştii în domeniu.
Tot la finalul anului trecut, în Bucureşti erau aproximativ 24.000 de consumatori de droguri, dintre care aproape 400 urmau un tratament. Drogul principal utilizat de aceştia este heroina, care se administrează pe cale injectabilă.
Majoritatea toxicomanilor care sunt trataţi de dependenţa fizică, în centrele de specialitate, recidivează însă în privinţa drogurilor din cauza faptului că autorităţile sanitare nu alocă fonduri pentru construirea centrelor de înlăturare a dependenţei psihice. "Pacienţii sunt trataţi mai întâi de dependenţa fizică, prin medicaţie corespunzătoare şi terapii psihologice. Foarte mulţi, însă, o iau de la capăt, pentru că noi nu le putem oferi condiţiile de tratare a dependenţei psihologice. După ce scapă de dependenţa fizică, pacientul ar trebui să petreacă o buna perioadă de timp într-un mediu unde este hrănit bine, îngrijit şi supravegheat 24 de ore din 24, trebuie ţinut non-stop ocupat", a explicat dr. Cristian Bengescu-Bellu.
Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale şi demografice propune în Raportul său, dezincriminarea consumului de droguri şi a sexului comercial, ca soluţii pentru limitarea consumului de droguri ilegale, a prostituţiei şi răspândirii infecţiei cu virusul HIV.
Una dintre soluţiile înaintate de Comisia prezidenţială se referă la "dezincriminarea consumului de droguri - nu a traficului!", după cum specifică autorii Raportului, pentru a aduce la "suprafaţă" consumatorii. Raportul invocă faptul că în mai multe oraşe ale României există deja magazine care vând produse etnobotanice cu aceleaşi efecte ca drogurile ilegale uşoare, iar "efectele lor sociale nu par a fi vizibile".
"Consumul de droguri trebuie descurajat, dar cu diferenţele de rigoare între drogurile uşoare şi drogurile tari, în special cele injectabile precum heroina care au efecte negative devastatoare. Incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor care conduce la transmiterea unor boli grave", se arată în Raport.
Aceeaşi Comisie propune şi legalizarea sexului comercial, adică a prostituţiei, dar nu şi a intermediarilor de servicii sexuale, ca o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală. "Impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efecte nedorite", avertizează însă membrii Comisiei.
Tot în scopul prevenirii transmiterii de boli, Comisia mai propune înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă serviciile de asistenţă şi de prezervative oferite gratis.