Aprigi trebuie să fi fost străbunii noştri medievali dacă le era aşa uşor să conducă în clasamentul invadatorilor şi să ia, în mass-media vremii, faţa cruzilor tătari.
E drept, mişcarea era cu dus-întors. Adică în septembrie năvăleam noi peste negustorii din Lvov, iar în octombrie veneau rândul leşilor să cadă peste bugetarii Suceavei. Nu stăteau mult. Stăteau doar cât să scrie Costache Negruzzi “Sobieski şi românii”, fiindcă în noiembrie veneau tătarii şi în decembrie, până în Crăciun, cazacii.