"CNATDCU va face o verificare a universităţilor de stat şi private şi
va decide care sunt instituţiile care pot organiza doctorat. În plus,
am decis ca, pentru eliminarea plagiatului, să pasăm responsabilitatea
pentru originalitatea lucrării la coordonatorii de doctorat", a
precizat liderul Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr, după o nouă rundă
de discuţii despre viitorul Cod al Educaţiei.
CNATDCU este un
organism consultativ, fără personalitate juridică, afiliat Ministerului
Educaţiei. Membrii Consiliului, personalităţi din mediul academic şi
ştiinţific, desfăşoară activităţi specifice privind atribuirea de
titluri, diplome, certificate universitare şi de cercetare, obţinute în
ţară sau în străinătate.
Tot marţi, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi sindicaliştii
încearcă, alături de reprezentanţii instituţiilor de învăţământ
superior, să limiteze numărul de doctoranzi pentru fiecare coordonator
de doctorat. "Noi credem că 15-20 de doctoranzi este numărul optim
pentru un coordonator, dar nu ştim cum să procedăm cu cei care au, în
prezent, mai mulţi studenţi. Ei s-ar situa în afara legii dacă va fi
aprobat acest număr", a mai spus Hadăr. În privinţa formele de învăţământ la doctorat, au fost propuse învăţământul la zi şi cel cu frecvenţă redusă.
Discuţiile de marţi au vizat şi studiile de masterat. Potrivit
propunerilor avansate, acestea vor fi la zi, cu frecvenţă redusă sau la
distanţă cu frecvenţă redusă, însă diferenţa dintre ultimele două forme
de învăţământ nu a fost încă stabilită. Ca şi în cazul studiilor de
licenţă, programele de masterat la distanţă sau cu frecvenţă redusă vor
putea fi organizate numai dacă există programe similare acreditate la
zi.
Codul Educaţiei va fi dezbătut zilnic până cel mai târziu 14 august,
urmând ca pe 1 septembrie să fie înaintat spre aprobare.
